BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:6bf906d3-baf6-4656-97c6-82c42d60b06a X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20191027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20201025T040000 RDATE:20211031T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20200329T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20210328T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:a496abd8-5398-4e3c-a048-0af8ff5e18e9 DTSTAMP:20261017T123942Z CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:": Multe sunt piesele deosebite aflate în colecțiile muzeului din Deva. INELU L DIN AUR CU GEMĂ\, de la Micia\, este fără îndoială\, una dintre acestea. \nIată povestea sa\, spusă\, atât de captivant\, de către arheolog dr. Oan a Tutilă\, Secția de Arheologie:\n„[…] Ineluș-învârtecuș/ cu smaragdul juc ăuș […]”\n„Ieri mi-a încolțit în minte un gând: să-ți spun povestea lui sa u atât cât știu din ea\, doar atât cât el a apucat să-mi șoptească când l- am așezat\, cu câțiva ani în urmă\, între alte podoabe romane din a cincea vitrină a camerei de tezaur. Povestea inelului cu gemă de la Micia. Trebu ie să-ți mărturisesc că m-a intrigat de la început forma ciudată a verigii \; nu-i un inel rotund\, ca cele cu care eu și cu tine suntem obișnuiți. A re mai degrabă forma unei piulițe cu nouă laturi. Exact! Dar cel mai tare m-a amuzat cum a fost gravat personajul grăsuț în piatra cărămizie. Dacă n u aș ști că trebuie să fii om mare\, priceput și cu talent ca să faci astf el de lucruri\, aș fi jurat că un copil a zgâriat piatra în joacă și a mun cit o vreme până i-a ieșit desenul – un băiețel cu aripioare și picioare s trâmbe\, care seamănă mai degrabă cu niște copite. Fără prea mult tact\, i -a așezat în mâini niște obiecte interpretabile (oamenii de știință le num esc atribute J). Trebuie să mă crezi pe cuvânt când îți zic că în imagine e Amor\, zis și Cupidon. Da-da\, chiar el\, zeul poznaș al iubirii!\nInelu l mi-a mai șoptit cum a fost descoperit. Într-o zi ploioasă de toamnă\, ci neva l-a trezit din amorțeală\, l-a întors pe toate părțile și\, într-un f inal\, l-a dus la muzeu. Ședea de multe veacuri în sarcofagul rece și nu a putut să-mi dezvăluie ce căuta acolo. O fi jurat cu mult timp în urmă să nu zică mai mult decât e necesar\, iar eu trebuie să respect legământul lu i. Văzând din nou lumina zilei\, a știut că nu va mai împodobi niciodată o mână și că destinul său era acum altul…\nPovestea micuței bijuterii poate fi scrisă și rescrisă. De asta ne ocupăm noi\, arheologii. Dar pe stăpânu l inelului nu am cum să-l mai aflu nici dacă fac un descântec!”\n„Ineluş-î nvârtecuş\,\nMoarte\, joc cu lunecuş\,\nÎn ce inelar căzuşi ?\nJuvaerul tă u de fum\nToate le preschimbă-n scrum\,\nCă podoaba-ţi de nălucă\nPică-n d eget şi-l usucă...\n[…] ”\n(Radu Gyr\, Ineluş-învârtecuş\, Balade\, 1943) \nInelul din aur cu gemă diametru inel=1\,2 cm\; lățime max.=0\,4 cm\; dia metru caboșon=0\,9 cm)\, a fost descoperit la Micia (Vețel)\, în necropola de est. În octombrie 1974\, în timpul săpării unei fundații lângă stația de pompe\, au fost descoperite un sarcofag din andezit roșu de Măgura Uroi ului\, de mici dimensiuni (inelul de aur a constituit singura piesă de inv entar) și un mormânt de cărămidă\, în care s-au găsit un urcior\, patru op aițe și câteva cuie.\nPiesa face parte din colecțiile Muzeului Civilizație i Dacice și Romane din Deva (nr. inv. 23487) și este expus în Palatul Magn a Curia\, în sala dedicată obiectelor de tezaur.\nInelul cu veriga de form ă nonagonală\, are încastrată în chatonul sudat o gemă circulară din jaspi s roșu\, provenit cel mai probabil dintr-o sursă locală. Pe suprafața plan ă a pietrei a fost gravat schematic Amor întors spre stânga\, cu aripioare și ținând în mâini atribute greu de identificat (o torță orientată în jos sau un pedum într-o mână\, iar în cealaltă nu este exclus să fie un flutu re redat extrem de stângaci). Sub picioare este marcată linia pământului. Piesa face parte\, cel mai probabil\, din producția locală de bijuterii și pietre gravate și este datată în secolele II-III p. Chr.\nDacă vrei să af li și mai multe despre inelul nostru\, precum și despre alte pietre gravat e sau inele cu gemă descoperite la Vețel\, dar care se află în colecțiile altor muzee din țară și din străinătate\, iată câteva referințe bibliograf ice:\n\nLucia Țeposu-David\, Gemele și cameele din Muzeul arheologic din C luj\, în Omagiu lui Constantin Daicoviciu cu prilejul împlinirii a 60 de a ni\, București\, 1960\, p. 525-534.\nMaria Vîrtopeanu\, Două morminte roma ne descoperite la Micia\, în Sargetia\, XI-XII\, 1974-1975\, p. 111-116.\n https://drive.google.com/.../0Bz0TJ.../view \nTamás Gesztelyi\, Antike Gem men im Ungarischen Nationalmuseum\, Budapest\, 2000.\nIoan Andrițoiu\, Nec ropolele Miciei\, Timișoara\, 2006.\n\n \;\nText și concept grafic: dr . Oana Tutilă\, secția de Arheologie\nFoto: Marius Mîndruțău\n \;\n©Mu zeul Civilizației Dacice și Romane din Deva\, Oana Tutilă\, Marius Mîndruț ău\nMulțumiri dr. Mihaela Simion\, MNIR\, responsabilul șantierului sistem atic Micia\, și dr. Cătălin Cristescu\, MCDR”. DTSTART:20200602T073800Z DTEND:20200602T073800Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Palatul Magna Curia ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Inelul din aur cu gemă\, de la Micia TRANSP:OPAQUE URL:https://www.mcdr.ro/index.php/ro/santiere-sistematice/promovare-patrimo niu/96-inelul-din-aur-cu-gema-de-la-micia/2020-06-02-10-38 END:VEVENT END:VCALENDAR