BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:6fdc5b60-3631-44f9-8a5d-8ad3f2e70810 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20221030T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20231029T040000 RDATE:20241027T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20230326T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20240331T030000 RDATE:20250330T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:0f439ae4-7ede-42ca-8e50-2d15bfd37a4e DTSTAMP:20261029T054246Z CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:": #bijuteriiromanedinaur #tezaurulhunedoarei #magnacuria #muzeulcivilizatiei dacicesiromanedeva #mcdrdeva #istorie #cultura #arta #exponate #evenimente culturale #evenimenteistorice #povestisilegende #judetulhunedoara #gohuned oara #locurifrumoase #romaniaefrumoasa #visithunedoara #hunedoaraturism #r omaniadepoveste #transilvania #visithunedoaracounty #visittransylvania #il ovethisplace #beautifulplaces #obiectiveturisticehunedoara\n„Bijuteriile r omane din aur\, din colecțiile \;Muzeului Civilizației Dacice și Roman e Deva\, sunt adevărate opere de artă\, făurite cu multă migală în acele v remuri demult apuse. Acestea provin din siturile romane ale județului Hune doara\, precum \;Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa\, \;Micia\, C inciș\, Cârjiți. Podoabele\, reprezentând inele\, cercei\, brățări\, ace d e păr\, sunt expuse în sala dedicată \;Tezaurului\, din \;Palatul Magna Curia\, Deva.\nBijuterii realizate din aurul aluvionar ori din filon \nAurul a reprezentat dintotdeauna un simbol al afirmării statutului socia l\, situației financiare și al puterii\, dar avea\, totodată\, și unele va lențe magice. E de ajuns să privim înapoi în timp și putem afla că istoria bijuteriilor din aur datează de mii de ani. Era preferat preferat datorit a strălucirii\, la fel și bronzul. Însă nu oricine își permitea să poarte bijuterii din aur în aceste epoci.\n„Aurul este un metal ce a fost la înde mână încă de la sfârșitul Epocii Bronzului\, perioadă din care avem în col ecția muzeului bijuterii. El\, însă\, apare folosit chiar mai devreme. Aur ul se putea extrage chiar din filon\, însă\, cel mai probabil\, pentru ace ste epoci mai vechi\, era aur aluvionar\, mai ușor de modelat la temperatu ri mai joase și își păstrează forma. Și chiar dacă bijuteria se deformează \, ea nu se distruge”\, a declarat\, pentru \;GO Hunedoara\, dr. Oana Tutilă\, arheolog al MCDR Deva.\nPotrivit specialistului de la muzeul deve an\, puritatea pieselor este foarte mare. Aceasta\, deoarece nu se folosea u alte aliaje\, care îi conferă o mai mare duritate\, dar scade din calita te. De aceea\, piese arheologice sunt și mai sensibile din acest punct de vedere.\nInelul cu gemă de la Cinciș …\nÎntre aceste bijuterii impresionan te se numără și un inel cu gemă\, descoperit într-un mormânt dintr-o villa rustica din Cincis\, care îl reprezintă pe zeul Pan\, dar și unul ce îl r eprezintă pe zeul Amor\, descoperit într-un sarcofag la Micia. Zeul Pan\, din mitologia greacă veche\, este considerat protector al muzicii\, turmel or și al păstorilor\, și asociat în general cu sexualitatea și sălbăticia. Pan este considerat inventatorul instrumentului de suflat numit syrinx (n aiul modern).\n… și cel de la Micia\nInelul cu gemă de la Micia a fost des coperit în 1974\, în timpul săpării unei fundaţii lângă staţia de pompe. S e afla într-un sarcofag din andezit roșu de Măgura Uroiului.\n„Inelul desc operit la Micia\, cu veriga de formă nonagonală\, are încastrat în chatonu l sudat o gemă circulară din jaspis roşu\, provenit cel mai probabil dintr -o sursă locală. Pe suprafaţa plană a pietrei a fost gravat schematic Amor întors spre stânga\, cu aripioare şi ţinând în mâini atribute greu de ide ntificat (o torţă orientată în jos sau un pedum într-o mână\, iar în ceala ltă nu este exclus să fie un fluture redat extrem de stângaci). Sub picioa re este marcată linia pământului. Piesa face parte\, cel mai probabil\, di n producţia locală de bijuterii şi pietre gravate şi este datată în secole le II-III p. Chr”\, a mai precizat \;Oana Tutilă.\nCercelul de la Cârj iți\, o bijuterie complexă\nToate aceste bijuterii aflate în custodia muze ului devean sunt lucrate din fir de aur\, modelat într-o anumită formă sau din foițe de aur bătute\, ciocănite\, pentru a capătă o anumită formă.\nÎ n ce privește complexitatea cu care au fost lucrate aceste bijuterii acope ră toate tehnicile de execuție. Însă unul dintre cercei se distinge în ce privește felul în care este realizat.\n„Este vorba despre cercelul de la C ârjiți\, cu capul ornamentat în forma nodului lui Hercule\, realizat în fi ligran și granulație. Adică\, ornamentul este realizat din mai multe fire\ , lipite între ele\, sesizabile la macrofotografie și la microscop\, nu cu ochiul liber. Este un model mai complicat\, format din două benzi de fire alăturate și intercalate astfel încât să ia forma cifrei opt. Deasupra\, tot ornamentul este acoperit cu zeci de granule minuscule\, atât pe partea vizibilă\, cât și spre partea de interior\, mai puțin vizibilă. Această b ijuterie este interesantă pentru perioada din care face parte\, respectiv secolele II – III p. Chr\, este unica în spațiul Daciei. \; Nu mai exi sta o bijuterie similară care să aparțină Daciei romane.\nEste o piesă de excepție prin tehnică\, formă și modul laborios prin care a fost realizată . Bijutieri care l-a realizat trebuie să fi avut o răbdare extrem de mare și sa fi stăpânit foarte bine tehnica de execuție. De asemenea\, și povest ea pe care o spune este una fascinantă. Nodul lui Hercule\, are valențe ap otropaice. Îl protejează pe cel care poartă bijuteriile. Acești cercei fac parte din ritualul căsătoriei. Nodul lui Hercule este simbol al unirii di ntre soți”\, mai spune dr. \;Oana Tutilă.\nUn ac de păr din bronz\, cu foiță de aur\nDin colecție face parte o altă piesă interesantă. Un ac de păr care fixa coafura\, realizat din bronz\, peste care s-a aplicat o foiț ă de aur.\n„Această foiță este aplicată aproape perfect. Doar într-o parte se poate observa\, dacă ești foarte atent\, cum „răsare” culoarea verde p e care a căpătat-o în timp bronzul. Altfel\, ai putea spune că este din au r integral. În general\, acele de păr erau realizate din os\, fiind obiect e cu rol practic\, însă acestea se rupeau foarte ușor. Așadar\, persoana c are a purtat acul de păr a fost una mai specială cu un anume statut specia l”\, susține arheologul \;Oana Tutilă.\nPlăcuțe de aur aruncate în ape le termale de la Germisara\, ofrandă zeiței Diana\nObiectele de podoabă di n aur\, din epoca romană\, fac parte din colecția de numismatică și tezaur al MCDR. Această colecție conține\, alături de monede\, care însumează ce le mai multe piese\, și multe alte obiecte\, unele chiar din metale prețio ase ori extrem de valoroase\, care nu sunt bijuterii\, ci piese de excepți e ca atare\, așa cum sunt plăcuțele de aur de la Germisara.\n„Acestea sunt piese ce au o valoare fantastică. Sunt depuneri votive pentru divinitățil e care patronau apele termale de la Germisara. Câteva au mici inscripții s au imagini ale divinității. Una dintre acestea\, cea mai mare\, din lotul de șapte pe care le deține muzeul din Deva\, are imaginea zeiței Diana\, i ar jos numele celei pe care le-a adus ca ofrandă\, Claudia Marcelina. Acea sta a mulțumit Dianei pentru că a vindecat-o\, aruncând aceste plăcuțe în apă. Persoana care a adus ofranda trebuie să fi fost una cu un statut soci al înalt\, pentru că nu oricine își permitea să ducă astfel de ofrande\, î n cazul acesta fiind vorba de câteva zeci de grame de aur. Sunt foarte puț ine astfel de plăcuțe descoperite la nivelul imperiului”\, conchide \; Oana Tutilă.\nDacă nu le-ați observat până acum în vitrinele muzeului\, at unci ar fi momentul să mai faceți o vizită pentru a admira îndeaproape ace ste bijuterii fascinante\, ale căror povești sunt absolut captivante.\n#oa na tutila #muzeul civilizatiei dacice si romane deva #arheolog oana tutila #turism hunedoara #inelul cu gema de la cincis #de vizitat in hunedoara # inelul cu gema de la micia #palatul magna curia #cercelul de la carjiti #m cdr deva #placutele de aur de la germisara #tezaurul muzeului din deva #ti mp liber hunedoara #germisara #micia #bijuterii romane din aur #judetul hu nedoara\nGo Hunedoara vă invită să vizitați muzee și să descoperiți o mulț ime de piese unicate\, care subliniază bogăția culturală și istorică a jud ețului Hunedoara.”\nSursa: \;https://www.gohunedoara.com/bijuteriile-r omane-din-aur-adevarate-opere-de-arta-in-colectiile-mcdr-deva/?fbclid=IwAR 1b9O5dXuzD3NQIez2d2zBj7xz616OTC8X8yzZr0YJ_zDSuff-45x9QrR8\n \;\n*  \;  \;* \;  \;*\n\nPublicație „BIJUTERII ROMANE DIN AUR din co lecțiile Muzeului Civilizaței Dacice și Romane”\, autor dr. Oana Tutilă\n \n \;Muzeul din Deva are un patrimoniu bogat\, divers și în egală măsu ră deosebit!\n \;\nÎn peste cei 100 de ani de existență\, în colecțiil e muzeului au intrat multe artefacte confecționate din metale prețioase. D e la piese de port și podoabă\, la monede și piese cu caracter votiv\, ace ste obiecte au fascinat atât specialiștii care le-au descoperit și analiza t\, cât și pe cei care le-au văzut expuse în vitrinele muzeului!\n\n\n\n\n \nCatalogul ” BIJUTERII ROMANE DIN AUR din colecțiile Muzeului \;Civil izației Dacice și Romane Deva”\, conceput și realizat de dr. Oana Tutilă\, arheolog MCDR \, descrie\, cu ochiul și mintea specialistului\, într-un m od deschis și un limbaj plăcut\, obiectele de podoabă din aur\, provenite\ , din siturile romane ale județului Hunedoara: Colonia Ulpia Traiana Sarmi zegetusa\, Micia\, Cinciș\, Cârjiți.\nPodoabele (inele\, cercei\, brățări\ , ace de păr) sunt expuse în sala dedicată Tezaurului\, din Palatul Magna Curia\, Deva.\n\nFie că le-ați văzut în vitrinele în care sunt expuse\, fi e nu ați apucat până acum să ajungeți la muzeu\, cu siguranță lectura aces tui album vă va captiva\, iar la finalul ei\, imaginea vieții în lumea rom ană\, din sec. II-III\, va fi mult mai aproape!\n\nPentru că\, aceste mici obiecte fascinante vorbesc\, prin scrierea colegei noastre\, despre oamen i de atunci\, cu nevoia lor de înfrumusețare\, de evidențiere socială și m aterială\, despre arta și abilitățile de prelucrare a metalelor prețioase în vremurile respective.\n\n”Diversitatea podoabelor și modul în care aces tea erau purtate sunt relevate de bijuteriile în sine(…). Doar piesele pur tate direct pe corp sunt considerate cu adevărat bijuterii\, având menirea de a-l face mai atractiv pe cel care le poartă și\, în același timp\, rel evându-i statutul social și capacitățile financiare. În sens mai larg\, da că îndeplineau criteriile legate de material\, tehnică de realizare ori fo rmă\, în categoria podoabelor se încadrau și obiecte cu rol predominant pr actic\, ca fibulele sau acele de păr” ( fragment din catalog).\n\n\n\nCata logul poate fi achiziționat din magazinul de suveniruri al Muzeului\, de l a parterul Palatului Magna Curia (vezi și) \;https://mcdr.ro/index.php /ro/publicatii-2/bijuterii-romane-din-aur-din-colectiile-muzeului-civiliza tiei-dacice-si-romane?fbclid=IwAR2VefKyw8Fa5vLQplWT4qncMr1R3hMJr5e0zq3_DnO fRlBZvnJxWsjrzVM\n\n„Dragă cititorule\,\nDacă parcurgi aceste rânduri înse amnă că ai fost în vizită la muzeul din Deva şi ai văzut deja vedetele ace stui catalog\, bijuteriile romane din aur\, în vitrinele expoziţiei dedica te Tezaurului. Ori poate nu ai fost la muzeu şi\, dacă e aşa\, sper ca lec tura acestui album să te motiveze să mergi şi să le vezi cu ochii tăi.\nEx punerea adecvată a podoabelor este\, de obicei\, o sarcină dificilă din ca uza dimensiunilor reduse ale artefactelor\, cu atât mai mult cu cât unele dintre piese sunt inele cu pietre gravate sau cercei decoraţi cu filigran şi câteva zeci de granule din aur. Imaginile din album vin în completarea obiectelor din vitrine\, iar acolo unde detaliile executate cu rafinament nu pot fi observate (în totalitate) cu ochiul liber\, macrofotografiile în tregesc perspectiva\, relevând nu doar artificiile tehnice folosite de bij utier\, ci şi urmele de purtare ori depunerile de sol dificil de îndepărta t în cazul acestor podoabe atât de fragile.\nAlbumul cuprinde obiecte care fac parte din colecţiile secţiilor de arheologie de la Deva şi Sarmizeget usa. Acestea provin din siturile romane hunedorene\, Colonia Dacica Sarmiz egetusa\, Micia\, Cinciş şi Cârjiţi\, şi au intrat în patrimoniul muzeului treptat\, pe parcursul unui veac sau mai mult. Majoritatea sunt descoperi te în timpul cercetărilor arheologice sistematice sau de salvare\, ori au fost găsite întâmplător\, cel mai adesea în urma lucrărilor agricole. Desp re o mică parte dintre bijuterii nu cunoaştem alte informaţii\, cu excepţi a locului de provenienţă. Acestea ar fi putut să aparţină vechii colecţii a muzeului Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comi­tatului Hunedoara (H unyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat)\, care a luat naştere în 188 0.\nDoar o parte dintre bijuteriile din aur descoperite de-a lungul timpul ui în teritoriul pe care îl definim azi administrativ judeţul Hunedoara se află în colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane. Cele mai multe dintre acestea\, din cauza realităţilor geo-politice din secolul al XIX-l ea sau a protocoalelor şi noilor directive din veacul următor\, se găsesc în patrimoniul muzeelor din Cluj\, Bucureşti şi Budapesta. Cu siguranţă mu lte dintre ele s-au aflat şi încă se mai află în tot felul de colecţii par ticulare.\nCatalogul de faţă se datorează în egală măsură celor care au în curajat şi susţinut demersul sau fără de care nu aş fi avut informaţii sup limentare care să întregească povestea desco­peririi obiectelor. E mai uşo r să descrii artefacte când ai\, pe lângă lupă\, şubler şi cântar\, fotogr afii cum sunt cele făcute de prietenul meu Marius Mîndruţău. O serie de da te din registrele de inventar\, despre piesele care aparţin colecţiei secţ iei de arheologie din Sarmizegetusa\, mi-au parvenit graţie colegului dr. Gică Băeştean\, căruia îi rămân îndatorată. De asemenea\, informaţii asupr a câtorva bijuterii descoperite mai recent la Sarmizegetusa romană mi-au f ost oferite\, cu bunăvoinţă şi promptitudine\, de dr. Ovidiu Ţentea. Fără ajutorul domnului inginer geolog dr. Sorin Halga\, care şi-a găsit răgaz s ă se uite peste intalii\, determinarea pietrelor ar fi rămas un deziderat. Prietenei mele dr. Georgeta Deju îi sunt recunoscătoare nu doar pentru că a parcurs manuscrisul şi i-a adus corecturi\, ci şi pentru stăruinţa sa c a acest album să apară.\nMi-a fost alături\, ca de fiecare dată\, dr. Cătă lin Cristescu\, care a citit textele\, a făcut corectură şi mai ales a fos t inter­locutor de nădejde în cernerea ideilor care au stat la baza albumu lui. Lui i se datorează şi ilustraţia părţii introductive.\nLe mulţumesc t uturor şi le sunt profund recunoscătoare!\nAutoarea”\n\nhttps://www.mcdr.r o/index.php/ro/component/content/article/publicatie-bijuterii-romane-din-a ur-din-colectiile-muzeului-civilizatei-dacice-si-romane-autor-dr-oana-tuti la?catid=61&\;Itemid=101\n\n\n{os-gal-530} DTSTART:20231027T073000Z DTEND:20231027T073000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION: ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Bijuteriile romane din aur\, adevărate opere de artă în colecțiile MCDR Deva TRANSP:OPAQUE URL:https://www.mcdr.ro/index.php/ro/santiere-sistematice/promovare-patrimo niu/80-bijuteriile-romane-din-aur-adevarate-opere-de-arta-in-colectiile-mc dr-deva/2023-10-27-10-30 END:VEVENT END:VCALENDAR