BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:a8e82adc-e4a3-4dc8-8ffd-77fe341b01f5 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20251026T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 RDATE:20270328T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:06558155-b705-4a23-bcea-7ad16b4c2164 DTSTAMP:20260921T171043Z CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:": UN EXPONAT DE NERATAT\nMuzeul din Deva este una dintre cele mai vechi inst ituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX- lea. Sediul central este organizat în jurul Palatului Magna Curia\, monume nt istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice\, renasce ntiste şi baroce.\n\nPalatul Magna Curia\, sediul Muzeului Civilizației Da cice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Codrea)\nPe p arcursul unei perioade ce depășește un secol\, muzeul devean a adunat cole cții valoroase care cuprind artefacte prețioase\, monede\, statui și inscr ipții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele natu rii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența\, cât și maturitatea pentru a desfășura a ctivități la cel mai ridicat nivel profesional.\nPe parcursul anului 2025\ , la sfârșitul fiecărei luni\, am prezentat obiecte de patrimoniu mai puți n cunoscute din patrimoniul muzeului devean\, împreună cu povestea lor\, a șa cum poate fi relatată pe baza investigării lor. Am relatat câte puțin ș i din sentimentele trăite de arheolog în momentul descoperirii\, despre pr ime impresii și despre etapele cercetării. Am consemnat despre documentare a în biblioteci și despre conservare și restaurare.\nAm arătat că fiecare obiect are o poveste\, povestea lui. Însă am lăsat să se înțeleagă că cele douăsprezece artefacte selectate de noi conturează o secvență din viața u nei comunități. Am promis că la începutul anului 2026 vom afla cum povești le se completează\, iar acum a sosit timpul să ne ținem promisiunea.\nLa o primă vedere\, obiectele prezentate pe parcursul anului trecut au funcțio nalități diverse\, astfel încât cu greu putem să le conectăm. Poate că am putea să asociem cârligul de pescuit cu vârful de săgeată\, tiparul cu scr ipetele și căpuitorul pentru nituri\, fibulele cu catarama și mărgelele și poate cu pandantivul antropomorf. Dar pentru zar\, ferecătura de casetă ș i foarfecă este mai greu să găsim apropieri.\n\nReconstituire ideală a cet ății dacice de la Ardeu (Desen de Radu Oltean)\nTotuși\, ceea ce le leagă pe toate este contextul\, adică locul în care au fost descoperite. Am cons emnat deja că toate obiectele prezentate provin din ruinele unui atelier î n care se confecționau obiecte din fier\, din bronz\, din sticlă\, dar și din os și corn\, precum și ale locuinței meșterului care lucra acolo. Deta lii ale acestor construcții au fost deja prezentate pe parcursul celor dou ăsprezece episoade. Iar pe baza acestor considerente putem să stabilim leg ătura dintre ele: toate au aparținut meșterului și familiei sale.\n\nMește rul dac în atelierul său (Desen de Radu Roșian)\nNumeroase urme ale activi tății meșteșugărești au fost documentate în timpul cercetării\, între care se numără vatra de forjă\, materii prime\, obiecte aflate în curs de real izare\, obiecte finite\, laolaltă cu zguri metalice și sticloase. Tiparul este o dovadă că între activitățile desfășurate în acel loc se număra și p roducția unor obiecte din aliaje neferoase. Activitatea este susținută și de prezența creuzetelor. Prezența căpuitorului pentru nituri ne arată că m eșterul era capabil să realizeze detalii de finețe ale unor artefacte\, ia r scripetele ne arată că adeseori era pus în situația de a manevra obiecte grele.\nToate acestea descriu un meșter priceput\, capabil să realizeze l ucrări diverse\, folosind o gamă largă de materii prime și care avea la di spoziție și instrumentarul necesar. Însăși poziția atelierului și a locuin ței sale\, pe acropola așezării\, în spațiul apărat de ziduri și în apropi erea palatului nobilului\, este un argument care susține importanța de car e se bucura în cadrul comunității.\n\nUstensile descoperite la Ardeu (Foto Iosif Vasile Ferencz)\n \;\n\nVârfuri de săgeată și cârlig pentru pes cuit (Foto Iosif Vasile Ferencz)\nPoziția privilegiată pe care o deținea i -a permis să desfășoare și unele activități care nu par să fi fost la înde mâna oricui. Vânătoarea și pescuitul sunt atestate de setul de vârfuri de săgeată\, de cârligul pentru pescuit\, precum și de numeroasele coarne de cerb și căprior\, oase de animale sălbatice și de pești. Toate acestea arg umentează modalități de a petrece timpul liber și o latură a personalități i meșterului de la Ardeu. Vânătoarea cu arcul și săgeți necesita deplasare a în pădure\, în căutarea vânatului\, la distanță de așezare. Pentru pescu itul unor specii de pești\, precum crapul\, ale căror oase au fost identif icate la Ardeu\, era necesară deplasarea până în Valea Mureșului (aproxima tiv 20 km). Aceasta pentru că în Valea Ardeului nu trăiau astfel de specii . În plus\, pescuitul cu undița nu asigură decât rareori o cantitate de pe ște suficientă pentru a asigura masa unei familii. Pentru un astfel de sco p este mai eficientă plasa\, năvodul. Pescuitul cu undița necesită timp\, răbdare și pricepere. Și este mai degrabă un mod de relaxare.\n\nZarul des coperit la Ardeu (Foto: Corneliu Beldiman)\nUn alt mod de relaxare al pers onajului este ilustrat de zarul din corn de cerb. În același context au fo st descoperite și o serie de jetoane. Toate acestea par să documenteze fap tul că\, uneori\, meșterului îi plăcea să își petreacă timpul jucând jocur i. Este destul de dificil să reconstituim această activitate cât timp nu c unoaștem regulile. Însă mai multe detalii vor putea să fie distinse în vii tor\, prin continuarea cercetărilor.\nAlături de meșterul de la Ardeu\, pr intr-o parte dintre obiectele prezentate se întrevede și o prezență femini nă. Foarte probabil că este vorba despre soția sa. Cele două fibule asocia te cu catarama din fier și cu cele două mărgele ilustrează prezența unui c ostum feminin. Identificarea tuturor acestor obiecte în același loc indică faptul că avem de-a face cu un costum care era purtat cu anumite ocazii. Iar ferecătura de casetă\, placa de fixare a mecanismului de închidere\, p oate să ne indice că acel costum era depozitat într-o ladă\, „sub cheie”. \n\nFemeie purtând un costum de tip peplos\, echipat cu cele două fibule\, centura susținută de catarama din fier și cele două mărgele (Desen: Claud ia Feti\, completat grafic cu fotografiile pieselor de port și podoabă de Iosif Vasile Ferencz)\n\nPlacă de fixare a unui mecanism de închidere a un ei lăzi (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nPandantivul-amuletă putea să fi apar ținut și el aceleiași femei\, care probabil nu era străină de anumite prac tici de magie.\nA mai rămas doar un singur obiect despre care nu am pomeni t niciun cuvânt. Este fragmentul de foarfecă din fier ale cărui dimensiuni ne trimit la instrumentarul pentru toaletă. Astfel de ustensile erau folo site pentru tunsul oamenilor\, dar și al oilor\, însă dimensiunile acestui exemplar îl încadrează în rândul celor pentru tuns părul sau barba unor o ameni. Iar la Ardeu ea pare să mărturisească despre identitatea meșterului \, sau/și a soției sale\, despre preocuparea pentru toaletă\, pentru aspec tul fizic.\n\nFoarfeca de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nVedem ast fel cum obiecte de o mare diversitate pot să completeze imaginea de ansamb lu a unui personaj\, a unei familii\, în cadrul unei comunități care a tră it cu multă vreme în urmă\, într-un anumit loc. Totul este posibil dacă ce rcetarea s-a făcut cu atenție\, dacă a fost identificat corect contextul d escoperirii și dacă fiecare dintre obiecte a fost analizat din cât mai mul te puncte de vedere. În acest fel\, deși nu cunoaștem numele personajului sau personajelor și deși nu avem la dispoziție imaginea lor\, o parte a pe rsonalității unor astfel de indivizi poate să fie distinsă pe baza descope ririlor arheologice.\nCu speranța că v-au plăcut poveștile noastre\, laola ltă cu concluziile prezentate astăzi\, vă așteptăm cu comentarii și sugest ii pentru a ne ajuta să îmbunătățim experiența oferită în muzeu!\nExpert î n bunuri de patrimoniu cultural național mobil\, Arheolog expert\, Cercetă tor consacrat\,\nDr. Iosif Vasile Ferencz\, Secția Arheologie în cadrul Mu zeului Civilizației Dacice și Romane Deva\n \; DTSTART:20260129T100000Z DTEND:20260129T100000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Concluziile proiectului „UN EXPONAT DE NERATAT” - 2025 TRANSP:OPAQUE URL:https://www.mcdr.ro/index.php/ro/santiere-sistematice/promovare-patrimo niu/425-concluziile-proiectului-un-exponat-de-neratat-2025/2026-01-29-12-0 0 END:VEVENT END:VCALENDAR