BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:cbc15482-2fa0-41f8-b1a8-97ce051ce3a9 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20231029T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20241027T040000 RDATE:20251026T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20240331T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20250330T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:a00272b5-0295-4ef1-af54-661fae110048 DTSTAMP:20261029T120754Z CATEGORIES:PROMOVARE PATRIMONIU CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA\nPATRIMONIU UNESCO\nhttps://whc.unesc o.org/en/list/1718/\n \;\n \;\n\n \;\n* \; * \; *  \;\n \;\nLimesul Daciei\, adică granița Imperiului Roman\, a devenit p arte din rețeaua globală de situri UNESCO: sute de situri din 16 județe\, printre care şi Hunedoara\, au şansa acum să fie mai bine protejate și pro movate la nivel mondial.\nDouă noi obiective culturale de valoare mondială din România au fost înscrise recent în patrimoniul UNESCO\, la ședința Co mitetului pentru patrimoniul universal care a avut loc la New Delhi\, în I ndia: Limesul dacic şi ansamblul de monumente realizat de sculptorul Const antin Brâncuși la Târgu-Jiu.\n \;„Limes Dacicus este oficial în UNESCO ! Felicitări celor care au dus la bun sfârşit acest dosar! Pentru mine a f ost o onoare să fac parte dintr-o echipă care a contribuit la acest rezult at!”\, a notat pe pagina sa de socializare dr. Ovidiu Ţentea\, responsabil ul colectivului de cercetare al forurilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetus a.\nÎntemeiată pe vremea lui Traian\, capitala Daciei Romane s-a extins sp re vest pe vremea Împăratului Hadrian\, pentru a ajunge la un oraş întins pe mai bine de 30 de hectare în jurul anului 130.\nÎn Antichitate\, Ulpia Traiana Sarmizegetusa era „o mică Romă”\, cu zidurile îmbrăcate în marmură \, cu coloane înalte de opt-nouă metri la Capitoliu şi clădiri monumentale \, care ajungeau la înălţimea unui bloc de trei etaje.\nIstoricii spun că Ulpia Traiana Sarmizegetusa era cel mai important oraş al Daciei Romane at ât ca vechime\, dar şi ca statut al locuitorilor săi.\nFosta capitală roma nă este doar cel mai important şi cunoscut nume dintr-o întreagă listă de situri din judeţul Hunedoara.\nPrintre acestea\, „în clubul select al situ rilor UNESCO”\, găsim acum şi Micia\, cu mai multe componente: castrul\, a mfiteatrul\, termele şi parte din aşezarea civilă: „Avem straşnic de lucru \, dar merită!\nMerită situl\, locul\, oamenii ei\, echipa! Felicitări ech ipei Limes”\, scria\, încă din anul 2023\, dr. Mihaela Simion de la Muzeul Naţional de Istorie al României şi responsabilul ştiinţific al sitului\, femeia care iubeşte din tot sufletul antica Micia.\nVestea includerii lime sului dacic în UNESCO l-a bucurat mult şi pe arheologul Marius Barbu\, leg at sufleteşte de acest loc:\n„Micia merita să fie acolo mai de multă vreme ! Este practic pilonul graniţei de vest al Imperiului Roman\, merita o rec unoaştere la câte a tras în ultimele veacuri\, de câte ori a fost „tăvălit ă” şi ciopârţită.”\nIstoricii vorbesc despre Micia ca despre Pompeiul uita t al României\, locul de unde se apăra drumul dinspre şi către Panonia\, c u sute de militari care staţionau aici şi o economie înfloritoare.\nPe lis ta UNESCO se află acum „Dâmbul romanilor” de la Geoagiu-Băi\, băile romane de la Sarmizegetusa Regia şi fortificaţiile ridicate de romani\, prea puţ in cunoscute de publicul larg.\nPrintre cele mai accesibile este drumul şi castrul de la Cigmău\, situat lângă antica Germisara\, apoi au fost inclu se cele trei fortificaţii de la Comărnicel din Şureanu\, Castrul Muncel di n apropierea Sarmizegetusei\, cel din Dealul Şesului\, fortificaţia Cioclo vina Ponorici\, fortificaţiile de pe Dealul Robului şi Dealul Cornăţel din comuna Pui\, punctul Grădişte de la Costeşti\, Castrul de la Târsa\, Cast rul de pe Jigoru Mare\, cel de pe Vârful lui Pătru din zona Petrila\, cast rul de pe Dealul Botanilor la Petroşani. „Sunt castre de marş ridicate de romani în deplasarea lor în Dacia.\nIstoricul antic Arianus spune că\, atu nci când se oprea din înaintare\, o formaţiune militară romană se împărţea în trei: unii la pază\, alţii la căutat şi strâns de provizii\, resurse\, iar alţii la construcţii. Un castru roman este diferit faţă de altele: se săpa un şanţ în forma literei „V”\, iar pământul scos era depozitat în sp atele lui.\nPentru că au fost locuite foarte puţin\, rareori avem aici des coperiri arheologice importante\, dar ele sunt semnificative pentru că ne arată drumul parcurs de romani\, traseul pe care au înaintat”\, explică Ma rius Barbu.\nNoul statut de sit UNESCO atrage după el o seamă de avantaje: „În primul rând\, importanţa protejării lor creşte. Un sit UNESCO este ma i vizibil şi ca obiectiv turistic.\nDacă ele vor fi puse în valoare aşa cu m trebuie\, dacă vor deveni accesibile\, vor atrage vizitatori în zonă\, i ar asta aduce beneficii economice. Este încă foarte mult de lucru”\, spune Angelica Bălos\, consilier la Direcţia de Cultură a judeţului Hunedoara. \nVestea că avem două noi obiective UNESCO a făcut înconjurul ţării. „Zi i storică pentru patrimoniul românesc!”\, scrie ministrul Culturii\, Rluca T urcan: „Înscrierea „Ansamblului monumental «Calea Eroilor» realizat de Con stantin Brâncuși la Târgu Jiu” în Lista patrimoniului mondial UNESCO însea mnă recunoaștere internațională de cel mai înalt nivel pentru un mare arti st român și o capodoperă a artei monumentale.\n \;(…) România marcheaz ă astăzi o reușită cu semnificații profunde! Teritoriul vechii Dacii a fos t parte a lumii romane\, geneza națiunii noastre fiind strâns legată de Ro ma și de Imperiul Roman.\nPrin urmare\, suntem în fața unui act cultural ș i identitar\, care ne face mai conștienți de trecutul nostru și\, în acela și timp\, reamintește tuturor influența majoră a Romei asupra lumii în per ioada antică.\nRomânia se alătură astfel\, cu mândrie\, marii familii a Fr ontierelor Imperiului Roman în nobila misiune de a valorifica acest patrim oniu de valoare universală excepțională.”\nCaracterizat ca „uriaş”\, dosar ul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia România a f ost depus\, în ianuarie 2023\, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO. Pr ocedura de evaluare a durat un an și jumătate.\nSâmbătă\, 27 iulie\, au ve nit şi veştile bune spre bucuria românilor\, dar şi a celor implicaţi în r ealizarea documentaţiei: \; „Îmi pare rău că mulți dintre predecesorii noștri nu sunt printre noi pentru a fi martorii acestei realizări remarca bile\, mulți dintre ei ajutându-ne foarte mult în acest efort\, savanți ro mâni și din întreaga lume.\n \;(…) Mulți dintre ei nu sunt aici să săr bătorească cu noi\, dar sper că sunt cu zeii alături”\, scrie dr. Felix Ma rcu\, preşedintele Comisiei Naţionale Limes şi managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT): „Este rezultatul la care ne-am aștepta t după un efort individual și instituțional care durează de un deceniu\, î n cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte ale MNIT\, finanțat de Ministerul Culturii\, prin Programul Național LIMES.\nMulțumim tuturor cel or implicați\, din cadrul instituției sau din afara ei și ne angajăm să pr otejăm cât mai bine ceea ce azi a devenit un monument important nu numai p entru noi\, ci pentru întreaga umanitate.”\nPotrivit specialiştilor\, „Fro ntierele Imperiului Roman – DACIA”  \;este cea mai complexă nominaliza re pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pregătită până acum de Români a.\nDosarul conține 285 de componente – castre legionare și castre auxilia re cu așezări civile\, castre de marș (temporare) și turnuri\, propuse ind ividual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – dist ribuite  \;de-a lungul a peste 1000 km\, în 123 de unități administrat iv-teritoriale\,  \;în 16 județe din ţară.\nDocumentaţia a presupus ef ortul unui vast colectiv multidisciplinar\, cu \; arheologi\, arhitecț i\, istorici\, urbaniști\, geografi şi peisagiști. Cercetările arheologice demarate la sfârșitul secolului al XIX-lea\, au continuat şi s-au intensi ficat în ultimii ani în cadrul Programului Național Limes\, sub coordonare a Comisiei Naționale Limes.\nConform structurii cerute de UNESCO\, s-au re alizat analize complexe privind autenticitatea și integritatea siturilor\, starea de conservare\, managementul\, precum și cu fundamentarea relevanț ei siturilor pentru întreaga umanitate.\nNominalizarea Frontierele Imperiu lui Roman – DACIA  \;a fost inițiată  \;în contextul existenței un ei ample selecții de situri din Marea Britanie\, Germania\, Olanda\, Austr ia\, Slovacia\, situri deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial. Român ia mai are nouă obiective în patrimoniul UNESCO\, dintre care șapte obiect ive culturale și alte două naturale.\nEste vorba de Cetăţile dacice din Mu nţii Orăştiei\, mănăstiri din Moldova\, bisericile de lemn din Maramureş\, satele cu biserici fortificate din Transilvania\, Delta Dunării\, dar și Roșia Montană sau centrul istoric al Sighișoarei.\n\nSursa: https://www.re plicahd.ro/ulpia-traiana-sarmizegetusa-micia-si-fortificatiile-romane-din- judetul-hunedoara-incluse-in-patrimoniul-unesco/ DTSTART:20240730T080400Z DTEND:20240730T080400Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Sarmizegetusa și Micia ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Limesul Daciei\, adică granița Imperiului Roman\, a devenit parte d in rețeaua globală de situri UNESCO TRANSP:OPAQUE URL:https://www.mcdr.ro/index.php/ro/santiere-sistematice/promovare-patrimo niu/178-limes-dacicus-este-oficial-in-unesco/2024-07-30-11-04 END:VEVENT END:VCALENDAR