LAPIDARIUL - expoziție permanentă

După mai bine de un secol de existență, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva își prezintă una dintre cele mai interesante expoziții ale sale: LAPIDARIUL

Expoziția a fost amenajată într-o construcție nouă, inaugurată în anul 2012, situată în imediata vecinătate a Palatului Magna Curia. Ea cuprinde cele mai reprezentative piese de lapidariu aflate în patrimoniul muzeului devean, provenind din preistorie, din epoca dacică şi din perioada romană.

În curtea muzeului este reconstituit un ansamblu de menhiri a căror funcționalitate, la scară mai mică, trebuie sa fi fost asemănătoare cu cea a megaliților de la Stonehenge (Marea Britanie) sau Carnac (Franța). Printre acestea se regăsesc patru piese megalitice, provenind din zona localităților Baia de Criş şi Ţebea (jud. Hunedoara), trei dintre statui fiind descoperite în anul 1881. Acest tip de reprezentare, cel mai probabil funerară, specific epocii bronzului, este mai rar întâlnit în țara noastră. Statuile au fost realizate dintr-o gresie de provenienţă locală, friabilă, foarte uşor de prelucrat. Descoperirea pieselor într-o cunoscută zonă minieră şi atributele figurate pe ele (sac-coş, topor-ciocan) au condus spre interpretarea lor în legătură cu mineritul aurifer și, implicit, la identificarea personajelor reprezentate ca făcând parte din pătura superioară a societății preistorice de aici.

Pe linie cronologică, circa 3000 de ani mai târziu, o altă categorie de piese expuse în „Lapidariu” ne atrag atenția. Este vorba de cele rezultate în urma cercetărilor arheologice din zona capitalei Regatului Dac, şi anume blocuri cu cartuşe şi litere sau cu grupuri de litere greceşti. Aceste piese provin din siturile de la Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Sarmizegetusa Regia sau din turnul de la Poiana lui Mihu, de lângă Blidaru, unde în zidărie s-au descoperit blocuri incizate cu litere greceşti. Existența acestor litere și însemne este explicată de arheologi prin prezența unor specialiști din lumea elenistică și romană care au coordonat construcția cetăților. Putem observa, de asemenea, două plinte rotunde ce erau amplasate la baza coloanelor marilor temple dacice, aidoma celor aflate in situ la Sarmizegetusa Regia.

Trecând mai departe, în Dacia Romană, descoperim o serie de piese ce reflectă nivelul de civilizație pe care îl dobândește noua provincie romană. Reprezentative sunt inscripțiile și reliefurile în marmură, printre acestea regăsindu-se o tablă mithriacă, cu reprezentarea zeului iranian Mithras omorând ritual un taur. Piesa a fost lucrată în marmură de foarte bună calitate și provine, cel mai probabil, dintr-un mithraeum (templu subteran dedicat zeului Mithras) care trebuie să fi funcționat la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Alte piese semnificative sunt o coloană votivă dedicată lui Nabarzes, nume de origine iraniano – persană, sau o inscripţie inedită redactată în limbile latină şi greacă, în versuri, descoperită la Germisara (Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara); precum şi diverse inscripţii ale oficialilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia sau Germisara.

Provincie eminamente de graniță, din Dacia nu aveau cum să lipsească reprezentări în piatră ale vieții militare. Astfel, în următoarea sală, vizitatorii pot admira statui de militari şi monumente funerare ale acestora. De un interes deosebit se bucură o inscripţie a unei întregi unităţi, depusă de Cohors II Flavia Commagenorum (unitate venită în Dacia de la Commagene, Siria), cu ocazia reparării băilor de la Micia.

Şi arta funerară este bine reprezentată în Lapidariul devean, prin diferite tipuri de monumente funerare, cum ar fi stele, un leu funerar, un sarcofag cu reconstituirea unui mormânt feminin sau singura aedicula descoperită întreagă pe teritoriul Daciei, tot la Micia.

În sfârşit, colecţia „Lapidariu” este întregită de o suită de statui (cea mai mare colecție din țară), statuaria romană feminină şi masculină din patrimoniul muzeului devean fiind un foarte bun obiect de studiu în vederea stabilirii tipologiei vestimentaţiei romane. La acestea se mai adaugă şi reprezentări de zeităţi precum Iupiter tronans (Iupiter pe tron), Hekate triformis (Hekate cu trei corpuri) Pan, Charon (luntrașul de pe Styx, râul care desparte lumea celor vii de cea a morților) sau Venus genetrix (zeița Venus reprezentată ca mama poporului roman), o piesă pe care meşterul sculptor, Claudius Saturninus, şi-a inscripţionat numele.

Pe lângă corpul principal, expoziția fost extinsă cu încă două module. Primul modul, dedicat vieții religioase și administrative a Daciei, întâmpină vizitatorul cu un banner cu reconstituirea inscripției de fondare a forului (piața centrală) a Ulpiei Traiana, oraș întemeiat de însuși împăratul Traian și unul dintre cele 7 din Imperiu care îi poartă numele. Cel de-al doilea modul propune vizitatorului o călătorie în orașul celor morți prin expunerea unor tipuri de monumente funerare prezente în Dacia. Vom găsi aici simboluri funerare care ne sunt atât de familiare, deși au trecut aproape 2000 de ani, cum ar fi conul de pin sau vița de vie, ambele simboluri antice ale vieții veșnice, dar și gardianul etern al lumii de dincolo, leul.

Tur virtual al Lapidarium-ului

http://www.anuarulsargetia.ro/lapidarium

Arhitectura civilă (sala I): http://www.dermandar.com/p/eKuCSt

Arhitectura civilă (sala II): http://www.dermandar.com/p/dLfAsN

Armata romană (sala III): http://www.dermandar.com/p/cAriVr

Arta funerară (sala IV): http://www.dermandar.com/p/budiun

Statuaria (sala V): http://www.dermandar.com/p/doYfTB

https://sketchfab.com/archaeoptic