Exponatul lunii mai 2025: Statutul Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara, adoptat în 13 mai 1880

145 de ani de la înființarea Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

În secolul al XIX-lea, în spațiul transilvan au fost înființate asociații culturale al căror obiectiv principal a fost salvarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, etnografic și cultural al ariei în care își desfășurau activitatea. De la jumătatea secolului datează și primele încercări de înfiinţare a unei astfel de asociaţii în comitatul Hunedoara.

În cele din urmă, în numărul din 1 noiembrie 1879 al ziarului Hunyad, dr. Sólyom-Fekete Ferencz, președintele Tribunalului Regal din Deva, sub titlul „Să ne descoperim trecutul şi să-i salvăm monumentele”, a lansat un apel pentru înfiinţarea unei asociații care să aibă ca scop salvarea urmelor trecutului din comitatul Hunedoara. După ce constată că în deceniile anterioare n-a lipsit în totalitate interesul pentru trecut, face apelul „să punem umăr lângă umăr [...] să înființăm cât mai repede o Societate”. Indiferent de numele pe care-l va purta, aceasta trebuia să aibă ca scop, pe lângă realizarea unei baze materiale care să permită conservarea urmelor trecutului, păstrarea şi valorificarea acestor monumente prin publicarea unor lucrări ştiinţifice. În același timp, scria el, expunerea colecțiilor va da un motiv de vizitare a zonei de către concetățeni, iar cu timpul şi pentru străini. În încheiere, toţi cei interesați de un astfel de proiect erau convocați, pe 16 noiembrie 1879, în Sala mare a Casinei Naționale din Deva.

Apelul lui Sólyom-Fekete s-a bucurat de un larg ecou în întreg comitatul. În cadrul adunării din noiembrie 1879 s-a ales o comisie care urma să elaboreze Statutul Societăţii şi să întreprindă pașii necesari constituirii acesteia.

Adunarea generală de constituire a Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara a avut loc pe 13 mai 1880, în Sala mare a Casinei din Deva, unde au fost prezenți mulți dintre cei care au completat formularele de adeziune. S-au discutat cele două puncte aflate pe ordinea de zi: dezbaterea proiectului de Statut şi alegerea conducerii asociației.

Statutul nou înfiinţatei Societăţi, aprobat în ședința de constituire, cuprindea 44 de paragrafe împărţite în zece capitole.

În primul capitol se precizează numele, sediul, scopul şi aria activităţilor desfășurate de aceasta. Numele asociației urma să fie „Societatea de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara” (Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat), cu sediul în Deva.

În paragraful 3 al Statutului este precizat scopul Societății: acela de „a arunca lumină asupra trecutului şi prezentului comitatului Hunedoara”. Membrii aveau obligația de a cerceta valorile naturale ale comitatului, portul popular aflat în schimbare în funcție de epocă, toate antichitățile, vestigiile istorice, documentele, blazoanele nobiliare de pe teritoriul comitatului. Artefactele rezultate din această activitate urmau a fi depuse în muzeul care se înființa la Deva. De asemenea, se dorea supravegherea stării monumentelor, pentru a le salva de la distrugere. Pentru ca scopul să fie atins „Societatea va trebui să reunească specialişti, să organizeze o bibliotecă şi arhivă, să editeze lucrări, să ţină conferinţe cu subiecte istorice, arheologice, (...) să studieze monumentele artistice, antichităţile şi monumentele naturii”.

În capitolul al II-lea sunt precizate drepturile şi obligaţiile membrilor. Orice persoană putea deveni membră a Societății.

Cel de-al III-lea capitol stabilea conducerea Societăţii: Adunarea generală, Comitetul director (compus din 33 de membri) și următorii funcţionari: preşedinte, vicepreşedinte, secretar, bibliotecar, jurisconsult, casier și directorul muzeului.

Atribuţiile funcționarilor erau stabilite în capitolul al IV-lea.

Președintele trebuia să fie un locuitor al comitatului Hunedoara. El reprezenta Societatea în fața unor terți și a autorităților, întrunea Adunarea generală și Comitetul director, pe care le prezida. De asemenea, se îngrijea ca Statutul să fie respectat, putând lua orice măsură în cazul încălcării acestuia; avea dreptul să ceară oricând să vadă starea muzeului, bibliotecii, arhivei și a casieriei.

Vicepreședintele înlocuia pe președinte, în lipsa acestuia, în toate atribuțiile.

Secretarul redacta procesele verbale ale tuturor ședințelor și realiza toată corespondența Societății, conform indicațiilor președintelui; semna toate actele împreună cu președintele și păstra ștampila Societății. În același timp, prezenta rapoarte asupra activității Societății la fiecare ședință a Comitetului director și la Adunarea generală.

Bibliotecarul se îngrijea de bibliotecă și de arhiva Societății, care urmau a fi așezate în același spațiu cu muzeul.

Casierul gestiona finanțele Societății, prezentând un raport în acest sens la fiecare ședință. El elibera bani în urma hotărârii Comitetului director, pe baza bonului semnat de președinte și secretar.

Juristul putea reprezenta Societatea din însărcinarea Comitetului director; de asemenea, în cadrul ședințelor trebuia să ofere consultanță juridică.

Directorul muzeului răspundea de obiectele intrate în muzeu, pe care le determina, le clasa și le inventaria. Efectua săpături arheologice din însărcinarea Comitetului director, căruia îi prezenta un raport cu rezultatele obținute. De asemenea, realiza rapoarte anuale asupra stării muzeului.

Activitatea şi atribuţiile Comitetului director sunt specificate în capitolul al V-lea al Statutului. Acesta se întrunea lunar, la nevoie și mai des, la convocarea preşedintelui. Dintre atribuţiile comitetului amintim: se ocupa de primirea de noi membri, stabilea relaţii cu alte societăţi, încheia contracte în numele Societății, în cadrul stabilit de Adunarea generală, se îngrijea de buna administrare a bugetului, supraveghea activitatea juristului, casierului, bibliotecarului, secretarului și a directorului muzeului. Comitetul coordona activitatea Societății, în vederea atingerii scopurilor prevăzute în Statut.

La capitolul al VI-lea este prevăzut modul de desfăşurare a alegerilor. Astfel, preşedintele şi vicepreşedintele erau aleşi prin vot secret, pe o perioadă de trei ani; secretarul, bibliotecarul, casierul, juristul şi directorul muzeului erau aleşi permanent.

Aspectele privind Adunarea generală sunt reglementate în cadrul capitolului al VII-lea. Trebuia să se întrunească anual, la Deva sau în altă localitate a comitatului. În cadrul Adunării generale erau prezentate rapoarte privind toate domeniile de activitate, se aproba bugetul pe anul următor, se dădeau indicații privind activitatea Societății, îndatoriri ce trebuiau puse în practică prin grija Comitetului director.

Veniturile, patrimoniul Societății şi administrarea acestora erau specificate în capitolul al VIII-lea. Veniturile erau reprezentate de: dobânzile sumelor de fondare, cotizațiile anuale ale membrilor activi și susținători, veniturile din vânzarea publicațiilor Societății, donațiile, eventuale ajutoare de stat.

În capitolul al IX-lea sunt prezentate ştampila Societăţii şi limba oficială. Astfel, ştampila circulară are reprezentată pe ea stema comitatului Hunedoara şi legenda:

⁕ HUNYADM- TÖRT- ÉS RÉGÉSZ- TÁRS. 1880.

În ultimul capitol erau precizate condiţiile în care Societatea putea fi dizolvată.

Statutul Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara astfel constituite a fost trimis pentru aprobare, pe 17 iunie 1880, Ministerului de Interne de la Budapesta. Răspunsul a venit prin documentul nr. 44215 din 12 octombrie 1880, cerându-se câteva modificări. După introducerea acestora, Statutul a primit aprobarea finală pe 8 decembrie 1880.

Statutul Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara, adoptat în 13 mai 1880, semnat de:  președinte Kuun Géza, secretar Kún Robert (Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva, Colecția de Istorie Contemporană, nr. inv. 43324)