BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:b50b7a0b-111f-4db6-bf35-309378e211b3 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20251026T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 RDATE:20270328T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:6c2c9571-890e-4417-9ce7-404c34b25829 DTSTAMP:20260913T011246Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nUN EXPONAT DE NERATAT\nMuzeul din Deva este una dintre cele mai v echi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolulu i al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia \, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice\ , renascentiste şi baroce.\n\nFoto 1: Palatul Magna Curia\, sediul Muzeulu i Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Io nuț Codrea)\nPe parcursul unei perioade ce depășește un secol\, muzeul dev ean a adunat colecții valoroase\, care cuprind artefacte prețioase\, moned e\, statui și inscripții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și pe ntru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, ia r colectivul actual al muzeului are atât experiența\, cât și maturitatea p entru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.\nÎncepâ nd din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscu te și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în în tâmpinarea interesului cât mai multor persoane.\nÎn ultima săptămână a fie cărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect\, iar la începutul anului 2026\, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secve nțe din viața unei comunități.\n10 – Cataramă de centură\nAm prezentat în episodul anterior al seriei noastre două fibule care au fost descoperite î mpreună și am subliniat satisfacția pe care o produce descoperitorului ase menea obiecte. Piesa pe care o prezentăm cu acest prilej pare\, cel puțin la prima vedere\, banală: o verigă din fier. Verigi din fier sau din bronz se numără printre obiectele frecvent întâlnite în inventarele arheologice datând din epoca Regatului Dac. Pentru cele din bronz\, am văzut într-un alt episod al relatării noastre că adeseori sunt descoperite și tipare în care erau turnate verigile. Dar prezența ei împreună cu cele două fibule d espre care am scris luna trecută\, în același context\, și o privire atent ă asupra detaliilor morfologice ale exemplarului\, au avut darul să transf orme un obiect banal într-un detaliu vestimentar important. Veriga era\, d e fapt\, … un fragment dintr-o cataramă.\n„Cataramele și paftalele sunt pi ese componente ale unor centuri. În unele cazuri ele au fost descoperite î mpreună cu centurile cărora le-au fost destinate. În alte cazuri însă\, ma i ales când este vorba de centuri sau curele din piele\, fără alte garnitu ri\, cataramele și paftalele au fost descoperite izolat.” (Aurel Rustoiu\, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î Chr. – I d. Chr.)\; \;Tehnici \, ateliere și produse de bronz\, București\, 1996\, p. 117.)\nSă vedem ce detalii ne-au atras atenția:\nCataramă din fier (Fig. 2)\, având formă ci rculară\, cu diametrul exterior de 37\,9 mm și cel interior de 29\,74 mm. Grosimea barei din care este realizată este de 5 mm. O îngroșare aflată pe diametrul exemplarului trădează faptul că a fost prevăzută cu „limbă” de închidere\, însă elementul respectiv nu se mai păstrează.\n \;\n\nFoto 2: Catarama după restaurare (Restaurator: Mihaela Beceanu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\n„Cataramele cu limbă sunt piese asemănătoare celor utili zate și astăzi\, a căror morfologie nu s-a modificat esențial de-a lungul timpului\, fiind simple și practice. Ele erau prinse fie direct pe cureaua de piele\, fie erau fixate cu nituri prin intermediul unor garnituri meta lice.” (Aurel Rustoiu\, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î Chr. – I d . Chr.)\; \;Tehnici\, ateliere și produse de bronz\, București\, 1996\ , p. 117.)\n \;\nFoto 3: Imagine din timpul cercetărilor locuinței meș terului de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nAvem deci\, de-a face cu o cataramă\, cu caracteristici foarte asemănătoare cu ale altor accesorii de acest fel descoperite în Dacia. Partea realizată din material organic\ , din piele sau din material textil\, nu s-a păstrat. Însă descoperirea el ementului metalic împreună cu cele două fibule din bronz ne ajută să compl etăm costumul purtat de o doamnă în cetatea de la Ardeu cu încă o piesă im portantă. Iar aspectul banal care părea să descurajeze în momentul descope ririi pare să fi dispărut acum cu totul.\n\nFoto 4: Catarame cu „limbă” de închidere descoperite în mediul dacic (După Aurel Rustoiu)\nÎn episodul p recedent am evidențiat absența mormintelor de inhumație în Dacia preromană \, fapt care îngreunează reconstituirea portului în general. Totuși\, prin tr-o cercetare atentă și minuțioasă\, se pot reconstitui garnituri de port și pe baza inventarelor unor locuințe.\nPe baza informațiilor pe care le- am prezentat deja\, putem să observăm că cele două fibule\, alături de cat arama pentru centură\, ne ajută să schițăm detaliile unui veșmânt feminin\ , fixat pe ambii umeri (Foto 5) și prins la mijloc cu o centură\, similar cu un peplos (lat. Stola).\n\nFoto 5: Femeie purtând un costum de tip pepl os echipat cu cele două fibule și centura susținută de catarama din fier ( Desen: Claudia Feti)\nCele trei obiecte arheologice descrise atestă o situ ație rară între descoperirile din spațiul locuit în epoca Regatului Dac. E le sunt accesorii vestimentare ale unui costum purtat de o femeie\, la Ard eu\, în urmă cu aproape 2000 de ani. Și vom vedea\, în episodul care va ur ma\, că aceluiași costum pot să îi fie asociate și alte obiecte\, care ne pot oferi semnificații profunde.\n \;\nCu speranța că v-a plăcut poves tea noastră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbună tăți experiența noastră!\n \;\nExpert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil\, Arheolog expert\, Cercetător consacrat\,\nDr. Iosif Vasi le Ferencz\, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și R omane Deva\n DTSTART:20251031T070000Z DTEND:20251031T070000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 10 – Cataramă de centură TRANSP:OPAQUE URL:https://www.mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-perm anente/evenimentealtelocalitati/372-proiectul-un-exponat-de-neratat-10-cat arama-de-centura/2025-10-31-09-00 END:VEVENT END:VCALENDAR