BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:8ad1d024-c28f-4191-a998-dbfb18d0e62d X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 RDATE:20270328T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:b2a9bb57-e81e-4a4a-9eb7-2c12a99caa73 DTSTAMP:20261029T174925Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nUN EXPONAT DE NERATAT\nMuzeul din Deva este una dintre cele mai v echi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolulu i al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia \, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice\ , renascentiste şi baroce.\n\nFoto 1. \;Palatul Magna Curia\, sediul M uzeului Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computeriza tă: Ionuț Codrea)\nPe parcursul unei perioade ce depășește un secol\, muze ul devean a adunat colecții valoroase\, care cuprind artefacte prețioase\, monede\, statui și inscripții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volum e\, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența\, cât și maturit atea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.\n Începând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin c unoscute și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut să fie descifr ată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.\nÎn ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect\, iar la înce putul anului 2026\, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.\n9. Fibule pereche\n2 \;  \;  \;  \;  \;  \;  \;  \;  \; \;3\nFoto 2\, 3. \;Cele două fibule după restaurare (Expert Restaurator: Mihaela Bec eanu\; Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nAccesoriile vestimentare și piesele de podoabă se numără întotdeauna printre obiectele care oferă mari satisfacț ii descoperitorului. Iar pentru perioada în care au trăit dacii\, fibulele sunt\, poate\, cele mai frecvente. În așezări\, în locuințe sau în genera l în mediul în care se desfășoară habitatul unei comunități\, astfel de ex emplare sunt descoperite adesea în stare fragmentară. Piese întregi sunt c omune mai ales în morminte sau în depozite. Cu atât mai mare a fost bucuri a și surpriza când au fost găsite două fibule\, în timpul sitării pământul ui\, dar practic în același context.\n\nFoto 4. \;Sitarea pământului l a Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nFibula este o piesă de vestimentație care a fost utilizată frecvent în Antichitate și în Evul Mediu. Avea atât un rol funcțional\, de agrafă destinată fixării veșmintelor\, cât și unul decorativ. Din acest motiv a fost supusă capriciilor modei. Cu toate că a u forme diferite și uneori par să nu semene deloc unele cu altele\, elemen tele care le compun sunt în general aceleași: resortul\, acul\, arcul\, pi ciorul și port-agrafa (Foto 5).\n\nFoto 5. Părțile componente ale unei fib ule (Desen: Aurel Rustoiu)\nCele două păreau de la început să fie la fel ș i să aibă aceleași dimensiuni\, cu toate că starea de conservare le confer ă particularități individuale. Pentru a fi comparate\, a trebuit să fie de scrise.\nFibula 1 (Foto 2) e realizată din bronz\, are resort bilateral ma re (7+8 spire) și coarda înfășurată pe după arc. Coarda este ruptă la una dintre extremități. Piciorul este alungit\, iar agrafa (acul) se păstrează în întregime. Fibula este ușor deformată\, astfel că acul nu mai ajunge î n portagrafă. Arcul\, lățit spre resort\, în zona curburii\, se îngustează la capătul opus\, spre picior. Portagrafa plină\, triunghiulară\, se păst rează în întregime și e simplă\, neperforată.\nStarea de conservare este î n general bună (cu excepția deformării acului)\, păstrează o patină stabil ă\, cu mici zone active\, la capetele resortului.\nFibula 2 (Foto 3) are t ot un resort bilateral mare (7+8 spire)\, coarda înfășurată pe după arc și este realizată din bronz. Coarda este păstrată în întregime. Piciorul est e alungit însă agrafa (acul) se păstrează în întregime. Arcul\, lățit spre resort\, se îngustează la capătul opus\, iar portagrafa este ruptă. Stare a de conservare este în general bună (cu excepția lipsei portagrafei)\, pă strează o patină stabilă\, cu mici zone active la capetele resortului.\nOb servăm că avem de-a face cu două agrafe aproape identice\, cu aceleași dim ensiuni. Este o pereche de accesorii vestimentare de acest fel. Iar asocie rea lor indică utilizarea simultană în componența unui costum „înfibulat” pe ambii umeri. Werner Krämer a argumentat convingător în urmă cu câteva d ecenii că asocierea între două fibule\, chiar și de tipuri diferite\, poat e fi interpretată ca o pereche. În a doua epocă a fierului au fost create în mod deliberat seturi de fibule\, seturi de brățări și chiar seturi de c olane\, care la rândul lor au fost asociate între ele\, iar astfel de situ ații sunt cunoscute și în Dacia preromană. Este vorba despre asocierile de piese vestimentare din argint\, în tezaure\, cum este cel de la Sărăcsău (expus în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva). Ele se găse sc și în depuneri din perioada târzie a Latène-ului în Europa Centrală.\nR eferindu-se la astfel de asocieri în cadrul orfevrăriei dacice\, Daniel Sp ânu a remarcat că perechile de fibule pot fi distinse datorită frecventelo r asemănări tehnologice\, morfologice\, ornamentale și chiar ponderale din tre exemplarele aparținând aceluiași inventar. Mai remarca și faptul că „a semănarea până la identitate a exemplarelor dintr-un inventar nu este întâ mplătoare”\, nu este numai un rezultat al creației meșteșugărești\, ci ref lectă și preferințele unui grup social.\nPentru Dacia preromană\, absența mormintelor de inhumație face dificilă reconstituirea portului în general\ , de aceea sunt necesare analogiile externe și raportarea la iconografie. Exemplarele asociate în garnituri vestimentare ceremoniale\, din argint\, mai bine studiate\, pot să ofere suport util și pentru înțelegerea modului de purtare a pieselor realizate din metal comun (bronz sau fier).\nÎn pri vința fibulelor de felul celor descrise cu acest prilej\, s-a remarcat că se găsesc cu predilecție pe teritoriul Daciei. Numeroase exemplare au fost descoperite în așezările de pe Siret\, dar și în Muntenia\, Transilvania și Banat. În afara Daciei sunt cunoscute puține exemplare. La Ardeu\, tipu l respectiv este cel mai bine reprezentat până în acest moment.  \;\nA urel Rustoiu a remarcat că agrafele de acest fel apar în modă de la sfârși tul secolului I î. Chr.\, însă din așezările de la Răcătău și Brad provin multe exemplare descoperite în contexte aparținând ultimelor niveluri de l ocuire\, care le asigură o datare pe parcursul primelor trei sferturi ale secolului I d. Chr. În fine\, la Ardeu\, exemplarele aparținând acestui ti p provin din nivelul de distrugere a acropolei\, datat în timpul campaniil or dacice ale lui Traian.\nPe baza informațiilor pe care le-am adunat deja \, se observă că cele două exemplare sunt comune în componențe costumului din Dacia și că se datează la sfârșitul secolului I al erei creștine. Mai mult\, putem remarca și faptul că cele două fibule indică plasarea în zona umerilor a unei perechi de piese care susțin ipoteza purtării unui veșmân t feminin\, fixat pe ambii umeri (Foto 6)\, similar cu un peplos (lat. Sto la). În zona sud-alpină a Italiei\, veșmintele prinse pe umeri cu două fib ule au fost înlocuite cu tunica romană\, fixată prin cusături. Dar în regi unile din nordul și din estul Alpilor\, garnituri de port de acest fel con tinuă să fie prezente în inventare funerare feminine\, până în secolul al III-lea al erei creștine. Garnituri de acest fel sunt adeseori reprezentat e pe reliefuri funerare.\n\nFoto 6. Modul de purtare a unor fibule pereche pe un costum de tip peplos (Desen: lector univ. dr. Claudia Feti)\nPrin i ntermediul celor două fibule descrise avem atestată o situație rară între descoperirile din spațiul locuit în epoca Regatului Dac. Ele sunt accesori i vestimentare ale unui costum purtat de o femeie\, la Ardeu\, în urmă cu aproape 2000 de ani. Vom vedea\, în episodul care va urma\, că de același costum pot să fie asociate și alte obiecte.\nCu speranța că v-a plăcut pov estea noastră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbu nătăți experiența noastră!\n \;\nExpert în bunuri de patrimoniu cultur al național mobil\, Arheolog expert\,\nCercetător consacrat\,\nDr. Iosif V asile Ferencz\, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice ș i Romane Deva DTSTART:20250930T090000Z DTEND:20250930T090000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castelul Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 9. FIBULE PERECHE TRANSP:OPAQUE URL:https://www.mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-perm anente/evenimentealtelocalitati/347-proiectul-un-exponat-de-neratat-9-fibu le-pereche-2/2025-09-30-12-00 END:VEVENT END:VCALENDAR