BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:5b5ca5c3-ecca-4eb6-9001-e25c220d8cb0 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:2a8c2e17-00f1-41fd-9b24-1d40f0418921 DTSTAMP:20260913T010538Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nUN EXPONAT DE NERATAT\nMuzeul din Deva este una dintre cele mai v echi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolulu i al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia \, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice\ , renascentiste şi baroce.\n\nFoto 1: Palatul Magna Curia\, sediul Muzeulu i Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Io nuț Codrea).\nPe parcursul unei perioade ce depășește un secol\, muzeul de vean a adunat colecții valoroase\, care cuprind artefacte prețioase\, mone de\, statui și inscripții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și p entru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, i ar colectivul actual al muzeului are atât experiența\, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.\nÎncep ând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadru l căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunosc ute și să aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut să fie descifrată d e arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în î ntâmpinarea interesului cât mai multor persoane.\nÎn ultima săptămână a fi ecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect\, iar la începutul anului 2026\, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secv ențe din viața unei comunități.\n8. Foarfecă\n\nFoto 2: Obiectul după rest aurare (Restaurator: Mihaela Beceanu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz).\nCer cetările la Ardeu sunt încă în plină desfășurare\, motiv pentru care apar în continuare obiecte care completează imaginea de ansamblu asupra locuiri i întregului sit. În aceeași măsură\, ele contribuie cu detalii importante la înțelegerea mai profundă a funcționalității unor construcții sau amena jări. Așa este cazul unui artefact descoperit în anul 2024 (Foto 2). De da ta aceasta\, încă din momentul descoperirii mi-a fost foarte clară funcțio nalitatea lui. Mai văzusem astfel de obiecte. Este o foarfecă. Însă dimens iunile sale sunt cele care atrag atenția în mod cu totul aparte. Iar preze nța sa în inventarul atelierului de fierărie constituie cea mai mare provo care cu privire la interpretare.\nRăspunsurile au venit și în acest caz pr in intermediul bibliotecii\, prin studierea bibliografiei.\n\n\n\n\nÎn cad rul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva funcționează o bibliotecă documentară care a fost organizată încă de la constituirea Societăţii de I storie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara\, în anul 1880. Sursele de îm bogăţire a bibliotecii au fost\, în general\, donaţiile şi schimbul de pub licaţii încă din anul 1881. În prezent biblioteca muzeului devean desfăşoa ră schimb de publicaţii cu majoritatea muzeelor şi universităţilor din ţar ă\, precum şi cu 74 de instituţii de profil din străinătate (Austria\, Bel gia\, Bosnia Herţegovina\, Bulgaria\, Cehia\, Croaţia\, Elveţia\, Franţa\, Germania\, Italia\, spațiul ex-iugoslav\, Marea Britanie\, Norvegia\, Ola nda\, Polonia\, Slovacia\, Slovenia\, S.U.A.\, Suedia\, Ungaria).\nCele pe ste 32.000 de volume sunt cărţi de specialitate pentru toate perioadele is toriei\, ştiinţe auxiliare\, cultură\, civilizaţie\, istoriografie\, bibli ografii\, enciclopedii\, dicţionare\, istorie locală\, minorităţi\, biseri că şi religie etc. Ele susțin activităţile desfăşurate de personalul Muzeu lui Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva\, dar biblioteca documentară este d eschisă și cititorilor din exterior în regim de sală de lectură.\n\n\n\n\n Dar ca să știu ce să caut\, a trebuit să încep cu descrierea obiectului. A m observat că a fost realizat din fier\, prin forjare\, dintr-o bară îndoi tă în forma literei U\, lăţită la bază pentru a-i conferi elasticitate (Fo to 3). Capetele au fost lățite sub forma unor lame triunghiulare ascuțite la interior. Se păstrează doar o jumătate a obiectului\, însă morfologia u stensilelor de acest fel este foarte unitară. Numeroase exemplare descoper ite întregi ne ajută să recunoaștem cu multă ușurință chiar și fragmente m ai mici.\nDimensiunile păstrate sunt: Lungimea totală: 9\,8 mm\; Lungimea lamei: 4 cm\; Lățimea maximă a lamei: 1\,5 cm. Însă extremitatea lamei lip sește\, astfel că lungimea totală putea să atingă cca 10\,5-11 cm.\n\nFoto 3: Foarfeca de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz).\nDimensiunile exemp larului de la Ardeu sunt cele care ne atrag atenția în mod deosebit. În An tichitate precum și în perioadele care au urmat\, foarfecile erau folosite la tunsul oamenilor\, cât şi al oilor\, dar erau folosite și pentru alte scopuri. De cele mai multe ori contextul\, adică locul exact în care a fos t descoperit obiectul\, precum și asocierea cu alte obiecte ne ajută să în țelegem funcționalitatea exemplarului respectiv. În cazul nostru este vorb a de un atelier de fierărie\, unde au fost găsite obiecte de o mare divers itate.\n\nFoto 4: Imagine recentă din timpul cercetărilor atelierului de f ierărie de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nAnalogii\, adică obiecte de acest fel\, sunt deosebit de numeroase în întregul areal european. Mor fologia lor este foarte asemănătoare. Dar în ceea ce privește simbolismul foarfecelor este de notat că reprezintă principiul masculin\, activ\, crea tiv. Foarfecele îi fac pe oameni mai umani și mai civilizați\, creând hain e și tăind părul\, atât cel uman\, cât și cel al animalelor. Ele sunt ades ea folosite de femei\, pricepute la cusut\, în timp ce în principal bărbaț ii tund oile. Dar de multe ori foarfecele sunt conectate la identitatea ră zboinicului. Iar complexele funerare ne ajută să înțelegem mai multe detal ii.\n\n\n\n\nÎn urmă cu 30 de ani\, P. Treherne a subliniat rolul înfrumus ețării în stabilirea identității războinicilor din epoca bronzului. Ideile sale sunt azi un punct de referință pentru studiul arheologiei corpului\, genului și identității în Europa preistorică.\nDeși s-a concentrat asupra societăților din epoca bronzului\, lucrarea sa a fost adesea citată în di scuțiile despre rolul articolelor de toaletă pe spații largi și pentru int ervale de timp lungi.\nMajoritatea obiectelor de înfrumusețare din această perioadă sunt legate de îngrijirea părului\, în zona capilară sau facială . Cele mai comune artefacte utilizate în astfel de scopuri\, găsite în con texte funerare\, sunt foarfecele\, briciurile și pensetele.\nDe-a lungul u ltimei părți a preistoriei în Europa\, tratamentul părului a avut semnific ații diferite. Anumite coafuri puteau fi legate exclusiv de o anumită clas ă socială\, în timp ce altele puteau fi destinate persoanelor de rang infe rior.\n\n\n\n\nFoarfeci apar în Europa la începutul secolului al IV-lea î. Hr. în contexte grecești sau punice\, în Peloponez\, Magna Graecia\, Sicil ia sau Sardinia. Ele sunt prezente în morminte feminine. Dimensiunile lor sunt mici\, variind între 11 și 13 cm\, iar mânerul lor este adeseori mai lung decât lama. Cam în aceeași perioadă\, apar foarfece în Europa tempera tă. Printre cele mai vechi descoperiri se numără cele găsite în mormântul 141 de la Dürrnberg (Salzburg\, Austria) sau în mormântul celtic nr. 180 d e la Pișcolt (jud. Satu Mare\, România). Însă lungimea medie a celor din u rmă este între 18 și 23 cm. O altă caracteristică prin care se diferențiaz ă față de cele din zona mediteraneană este aceea că mânerul și lamele sunt aproximativ egale ca dimensiuni. Și în plus\, spre deosebire de cele din sudul Europei\, foarfecele din mediul celtic se găsesc mai frecvent în mor mintele masculine\, așezate alături de un brici sau o piatră de ascuțit. F uncționalitatea lor a fost adesea dezbătută\, considerându-se că au fost f olosite pentru igiena corporală sau producția unor obiecte textile.\nPrin urmare\, exemplarul descoperit la Ardeu se aseamănă mai mult cu cele din z ona mediteraneană ca formă și dimensiuni. Tot forma și dimensiunile ne înd eamnă să credem că a fost realizat pentru a servi la toaleta părului și a bărbii. În mediul dacic sunt cunoscute și alte foarfece\, așa cum sunt cun oscute și alte obiecte asociate cu toaleta și preocupările pentru frumuseț e.\n\nFoto 5: Oglindă descoperită la Grădiștea Muncelului și foarfecă de l a Costești (După: Liliana Mateescu-Suciu\, Gabriela Gheorghiu\, Cristian G azdac\, Schimburile comerciale\, în „Incursiuni dacice în spațiul virtual” \, Cluj-Napoca\, 2016).\nRevenind la exemplarul descoperit la Ardeu și la semnificația prezenței sale\, să ținem cont că provine din ruinele unui at elier și că avem de-a face doar cu un fragment de foarfecă.\nAceste indici i ne îndeamnă să luăm în considerare și ipoteza că obiectul a ajuns în ace l loc într-o stare fragmentară. Este posibil ca meșterul să fi fost pregăt it să realizeze un alt obiect din acel fragment. O asemenea interpretare m i se pare mai plauzibilă\, deși aș fi tentat să cred că fragmentul ar fi p utut fi folosit și ca obiect de toaletă al meșterului sau al soției sale. \nPutem remarca faptul că prin prezența obiectului în inventarul atelierul ui de la Ardeu avem la dispoziție pentru studiu și interpretare încă o pie să rară\, cu un caracter deosebit\, special. Să reținem și din acest exemp lu că arheologia ne oferă situații în care interpretările cu privire la un obiect pot să fie diferite față de cele emise la prima impresie.\nCu sper anța că v-a plăcut povestea noastră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră!\nExpert în bunuri de patr imoniu cultural național mobil\,\nCercetător consacrat\,\nDr. Iosif Vasile Ferencz\, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Rom ane Deva DTSTART:20250829T090000Z DTEND:20250829T090000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION:Magna Curia (Castel Bethlen) ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 8. FOARFECĂ descoperită la Ardeu TRANSP:OPAQUE URL:https://www.mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-perm anente/evenimentealtelocalitati/318-proiectul-un-exponat-de-neratat-8-foar feca-descoperita-la-ardeu/2025-08-29-12-00 END:VEVENT END:VCALENDAR