BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane//NONSGML kigkonsult.se iCalc reator 2.30.10// CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH UID:ae21d17a-a451-4ed3-ac03-c4f50386d622 X-WR-CALNAME:iCagenda X-WR-CALDESC:Event Management Extension for Joomla! X-WR-RELCALID:3E26604A-50F4-4449-8B3E-E4F4932D05B5 X-WR-TIMEZONE:Europe/Bucharest BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Bucharest BEGIN:STANDARD TZNAME:EET DTSTART:20241027T040000 TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 RDATE:20251026T040000 RDATE:20261025T040000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZNAME:EEST DTSTART:20250330T030000 TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 RDATE:20260329T030000 END:DAYLIGHT END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT UID:f8020699-988c-4a4e-83ac-7f558f5111f9 DTSTAMP:20260921T170957Z CATEGORIES:EVENIMENTE CLASS:PUBLIC DESCRIPTION;ALTREP="CID:":  \;\nUN EXPONAT DE NERATAT!\nMuzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolul ui al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curi a\, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice \, renascentiste şi baroce.\n\nPalatul Magna Curia\, sediul Muzeului Civil izației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Cod rea)\nPe parcursul unei perioade ce depășește un secol\, muzeul devean a a dunat colecții valoroase\, care cuprind artefacte prețioase\, monede\, sta tui și inscripții din piatră\, obiecte cu valoare etnografică și pentru șt iințele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume\, iar colec tivul actual al muzeului are atât experiența\, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.\nÎncepând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și s ă aflați povestea fiecăruia\, atât cât a putut să fie descifrată de arheol ogi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpina rea interesului cât mai multor persoane.\nÎn ultima săptămână a fiecărei l uni veți face cunoștință cu un astfel de obiect\, iar la începutul anului 2026\, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.\nCăpuitor de nituri\nCum ați proceda în situația î n care ați găsi un obiect vechi\, care la o primă vedere pare banal\, neim portant? Multe\, probabil că cele mai multe dintre artefactele descoperite de arheologi pot să fie descrise în acest fel. Cel puțin așa este situați a în momentul descoperirii. Să ne gândim ca exemplu la fragmentele unor va se din ceramică. Dar dacă le acorzi puțină atenție … situația se schimbă c u totul. Cu cât le analizezi mai profund\, cu atât afli mai multe detalii. \nAșa s-a întâmplat și cu artefactul pe care îl voi prezenta cu acest pril ej. A fost descoperit „la sită”\, adică în timp ce pământul excavat era ce rnut printr-o sită pentru a fi recuperate chiar și cele mai mici obiecte\, cele care de multe ori nu sunt zărite în săpătură de ochiul „format” al a rheologului. Trebuie să precizăm că prin cernerea pământului\, la Ardeu și în numeroase alte situri au fost recuperate numeroase artefacte\, între c are unele cu totul deosebite\, așa cum vom vedea că este și piesa pe care o vom prezenta.\n\nVictor și Vlad la sită (Foto: Iosif Vasile Ferencz)\nPr imul contact cu obiectul l-au avut cei doi tineri care îndeplineau sarcina : Victor și Vlad. Cei doi au selectat obiectele care au apărut după ce păm ântul s-a scurs printre ochiurile sitei. Apoi\, le-au depozitat în pungi\, în funcție de materialul din care sunt confecționate: fier\, bronz\, os ș i corn\, ceramică sau sticlă. Apoi am venit noi\, arheologii și am verific at fiecare obiect\, le-am depozitat pe fiecare în parte în câte o pungă și am atașat bilete pe care sunt consemnate datele cu privire la locul și mo mentul descoperirii. \n\nObiectul are atașat un bilet (o etichetă) pe care sunt consemnate locul și momentul descoperirii. (Foto: Iosif Vasile Feren cz)\nA fost și momentul în care a fost pentru prima oară descris și s-a în cercat înțelegerea funcționalității lui. Era evident că avem în față o mic ă unealtă\, sau ustensilă\, iar forma trimitea către aceea a unui dorn. Da r studiul și interpretarea lui au urmat în muzeu\, pas cu pas\, în laborat orul de restaurare\, apoi pe masa de lucru și la bibliotecă.\n\nObiectul d upă restaurare – restaurator: Mihaela Beceanu (Foto: Iosif Vasile Ferencz) \nLa o primă privire se observă că piesa arheologică este păstrată în într egime. În plus\, bavura (sau floarea)\, vizibilă la unul dintre capete ne arată că exemplarul a fost folosit. Se mai observă că este realizat din fi er și are forma unei bare cilindrice. Doar bavura menționată anterior îi m odifică forma generală. Nu sunt prea multe de spus în privința descrierii. Aspectul general este acela al unui dorn\, de mici dimensiuni (înălțime: 3\,23 cm\; diametrul tijei: 0\,91 cm\; diametrul bavurii: 1\,38 cm). Însă după restaurare\, în capătul opus celui cu bavură s-a putut observa o alve olare\, având formă de calotă\, cu pereţii subţiaţi de la interior spre ex tremităţi.\nÎn literatura arheologică cu referire la epoca dacică au fost prezentate mai multe dornuri de diferite dimensiuni. Ele au fost descoperi te în număr mare în Munţii Orăştiei\, dar şi într-o largă serie de aşezări şi cetăţi răspândite într-o arie geografică întinsă. Dimensiunile le sunt cuprinse între 6 şi 20 cm lungime\, se caracterizează printr-o morfologie simplă și sunt considerate componente ale instrumentarului fierarilor sau bronzierilor.\n\nDornuri descoperite în contexte dacice (după Ioan Glodar iu și Eugen Iaroslavschi 1979)\nÎnsă exemplarul descoperit la Ardeu se dis tinge prin … dimensiunile mici. Să fi fost oare o jucărie? Eu cred că nu p utem să luăm în considerare o astfel de ipoteză. Iar misterul funcționalit ății piesei descoperite cred că poate să fie elucidat datorită alveolării practicate în extremitatea tijei. Am remarcat faptul că are formă de calot ă\, iar acest detaliu mi-a amintit de adolescență\, când tatăl meu m-a înv ățat să unesc cu nituri două bucăți de tablă. Mai târziu\, la atelierul de lăcătușerie\, în liceu\, am repetat experiența. După alți câțiva ani\, „î n câmpul muncii”\, la Temocentrala Mintia mi-a prins bine și această depri ndere. Iar cunoștințele acumulate s-au dovedit a fi utile și atunci când a rheolog fiind\, am fost pus în situația să recunosc o unealtă și să distin g funcționalitatea ei.\nMi-am amintit\, deci că nitul avea deja o extremit ate\, un „cap” gata conturat\, iar celălalt urma să fie modelat și să arat e la fel. Operațiunea se realiza cu un instrument de mici dimensiuni\, car e avea la un capăt … o alveolare.\n\nElementele componente ale căpuitorulu i pentru nituri (Desen: Otilia Bocăniciu)\nExtremitatea încă nemodelată al nitului era suprapusă de alveolarea respectivă\, iar mai apoi se lovea cu putere\, cu un ciocan\, partea opusă a uneltei\, unde adeseori se forma b avură. Pentru ca întreaga imagine să fie completă\, ar trebui să mai menți onăm și că pentru a nu deteriora capătul inițial se folosește un „contracă puitor”\, iar pentru apropierea celor două elemente care urmau să fie unit e se folosea un „trăgător”\, care astăzi are formă de bară scurtă\, cu un orificiu cilindric la unul dintre capete.\nAm remarcat destul de ușor asem ănarea piesei descoperite de noi cu o unealtă pentru nituit. De fapt\, pân ă în prezent uneltele utilizate pentru nituire în epoca regatului dac nu s unt foarte bine cunoscute. Dacă ciocane\, utilizate pentru diferite operaţ iuni sunt cunoscute în număr destul de mare\, celelalte unelte par să lips ească din instrumentarul fierarilor sau bronzierilor. În ceea ce priveşte „contracăpuitorul”\, ne putem închipui că el putea să fi fost realizat din lemn. În acest fel el proteja capul iniţial şi era realizat dintr-un mate rial aflat la îndemână\, dar care datorită naturii sale perisabile nu s-a păstrat. Operatiunea de apăsare a pieselor\, una peste alta\, care astăzi se execută cu „trăgătorul”\, putea\, probabil să fi fost efectuată cu un d orn\, sau poate tot cu ajutorul unei unelte din lemn.\nPentru cea mai impo rtantă etapă a acestui proces tehnologic\, aceea de formare a capului de î nchidere a nitului era nevoie de o unealtă din fier\, de un căpuitor. Iar piesa descoperită la Ardeu corespunde descrierii uneltelor folosite pentru nituire\, chiar și a celor din ziua de astăzi. Mai mult\, dimensiunile sa le foarte reduse în comparaţie cu dornurile cunoscute până în prezent (3\, 23 cm\, în comparaţie cu lungimea de 6 cm a celor mai mici dintre cele cun oscute) pledează pentru o altfel de utilitate. De aceea cred că piesa desc operită la Ardeu este de fapt un căpuitor utilizat în procesul nituirii.\n \nNituirea manuală astăzi (autor: profesor Tanase Viorel\, în V. Tănase\, Lăcătușerie generală mecanică\, \;http://www.scribd.com/.../LACATUSERI E-GENERALA-MECANICA\, vizualizat în 28.11.2013)\nÎn ceea ce privește biogr afia căpuitorului de la Ardeu\, descrierea ne-a ajutat să-i remarcăm utili tatea și anumite detalii ale modului în care a fost realizat. Pe baza lor putem să precizăm că exemplarul a fost realizat cu o destinație precisă\, de un artizan care a mai realizat astfel de obiecte și care avea experienț ă. Piesa provine dintr-un atelier\, astfel că probabilitatea ca meșterul s ă își fi realizat unealta de care avea nevoie este foarte mare\, prezența ei devenind o dovadă a abilităților personajului respectiv. În acest fel o ferim un răspuns la întrebări firești în procesul de cercetare: Cine a rea lizat obiectul? Pentru cine a fost realizat? Cine l-a utilizat?\nȘi dacă a m găsit atâtea răspunsuri\, cred că este timpul să ne gândim și la artefac tele care urmau să aibă componente fixate cu nituri. Ele puteau să fie div erse\, însă primul exemplu care îmi vine în minte este cel al plăselelor a plicate pe mânerele cuțitelor. Un fragment de astfel de plăsea\, realizată din corn de cerb\, frumos decorată\, a fost găsită și la Ardeu. Însă vari etatea obiectelor care trebuiau să fie unite cu nituri putea să fie foarte mare.\nCu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi\, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră!\n \;\n Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil\nCercetător consacr at\nDr. Iosif Vasile Ferencz\nSecția Arheologie în cadrul Muzeului Civiliz ației Dacice și Romane Deva\n \; DTSTART:20250530T070000Z DTEND:20250530T070000Z GEO:+45.885883;+22.898308 LOCATION: ORGANIZER: SEQUENCE:1 SUMMARY:Proiectul „Un exponat de neratat”: 5. CĂPUITOR DE NITURI TRANSP:OPAQUE URL:https://www.mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-perm anente/evenimentealtelocalitati/279-proiectul-un-exponat-de-neratat-5/2025 -05-30-10-00 END:VEVENT END:VCALENDAR