Expoziția „Cetatea Devei, redată orașului”

Odată cu demararea amplului proiect de restaurare-conservare a fortificaţiei medievale s-a pus problema unor cercetări arheologice vaste care sa acopere întreaga suprafaţă a cetăţii.

Lucrările arheologice s-au derula în două campanii arheologice: aprilie - octombrie, 2008 aprilie - august, 2013, de către un colectiv de arheologi conduşi de arheolog expert dr. Daniela Marcu Istrate.

Scopul cercetării arheologice a fost: recuperarea documentară a materialului arheologic descoperit; stabilirea relaţiilor cronologice dintre structurile de zidărie existente cronologizarea acestora. Din punct de vedere ştiinţific cercetarea se află într-un stadiu intermediar, deoarece nu poate fi finalizată deci după prelucrarea integrală a descoperirilor coroborarea acestor informaţii cu cele documentare ai de istoria artei. Expoziţia de faţă exemplifică acest stadiu intermediar al cercetărilor, prezentând publicului devean o parte a materialelor arheologice descoperite în urma celor două campanii.

Un proiect pentru deveni

Obiectivul Consiliului Local Deva prin proiectul Reabilitare a zonei urbane „Dealul Cetăţii” monument al naturii istoric, cu valoare turistică ridicată, din municipiul Deva, a fost integrarea ansamblului format din dealul cetăţii şi cetatea medievală într-un circuit turistic de vizitare a oraşului Deva şi, în acelaşi timp, într-un mai amplu circuit de vizitare al monumentelor istorice ale judeţului Hunedoara. Proiectul, ale cărui formalităţi au început încă din 2005, a fost demarat în 2007.

Într-o primă fază, în perioada 2008 - 2011, au fost realizate lucrări de intervenţie de primă necesitate pentru incinta I, în paralel cu cercetarea arheologică (aprilie - octombrie, 2008). Proiectul pentru incintele II şi Ill a fost depus în 2008, lucrările începând însă doar în 2013, estimându-se finalizarea şantierului în cursul anului 2014. Pentru această a doua fază a proiectului a fost realizată o nouă campanie de cercetări arheologice (aprilie - august, 2013).

Cetatea regală a Devei - scurt istoric

Construită la mijlocul secolului al XIII-lea într-o zonă strategică, la îngustarea Văii Mureşului pătrunderea râului în defileul dintre Munţii Poiana Ruscă şi Apuseni, Cetatea Devei a fost una dintre cele mai importante cetăţi ale Transilvaniei. Numită pe drept cuvânt „cheia Mureşului”, fortificaţia a păzit, secole de-a rândul, ieşirea şi intrarea în Transilvania, pe valea Mureşului, a uneia din cele mai importante artere de circulaţie spre centrul vestul Europei.

Prima atestare documentară a cetăţii Deva datează din anul 1269, când într-un act emis de Ştefan, ducele Transilvaniei, aceasta este donată greavului Chyl din Câlnic. La sfârşitul secolului al XIII-lea cetatea a devenit reşedinţa voievozilor Roland Borşa Ladislau Kán, de unde aceştia exercitau autoritatea asupra voievodatului, care nu mai depindea decât formal, de regatul Ungariei.

În 1444, regele maghiar Ladislau al V-lea donează cetatea, cu cele 56 de sate aparţinătoare, lui loan de Hunedoara, ca răsplată pentru victoriile lui împotriva turcilor.

În anul 1581, cetatea Deva a ajuns în mâinile lui Ferenc Geszthy, comandantul oştilor guvernatorul Transilvaniei, printr-o donaţie a voievodului Kristof Bathory. El a efectuat lucrări de construcţie, mai ales în partea de sud.

La sfârşitul secolului al XVII-lea cetatea intră în posesia casei de Habsburg, împreună cu proprietăţile fiscale ale principatului. În 1713, după pacea de la Satu Mare, Voievodatul independent al Transilvaniei îşi încetează existenţa. Din acest an noul guvernator Johann Steinville începe lucrări de transformare a cetăţii într-o fortificaţie bastionară, cuprinzând terenul de la bazele cetăţii.

În 1849, dintr-o neglijentă, a explodat depozitul de muniţie, deflagraţia dărâmând toată latura de est a cetăţii. După această dată cetatea a fost părăsită şi lăsată în paragină.

Expoziția aduce în atenția vizitatorului atât etapele cercetării arheologice cât și o serie de artefacte care ilustrează fragmente de viață din existența istorică a Cetății.