- Data :
- Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
COMUNICAT
Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual, în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA.
Exponatul de astăzi este un tablou aflat în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentat de către dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf, Secția Istorie și Artă a instituției.
„Portret de femeie” realizat de Eustaţiu Stoenescu
Pictura Portret de femeie este executată de artistul Eustațiu Stoenescu, născut la 14 mai 1884, la Craiova. A studiat la Paris şi a lăsat moştenire o bogată creaţie artistică, încetând din viaţă în anul 1957, la New York. Încă din copilărie s-a bucurat de o strânsă prietenie cu Nicolae Titulescu şi datorită pasiunii de a picta, Eustaţiu Stoenescu s-a decis să studieze în Franţa, la Academia Julian și la Școala Națională de Arte Frumoase din Paris. Primul contact cu arta a fost la vârsta de 5 ani, când pictorul francez Léopold Durangel (1828-1898) îi vizita casa părinţilor. Eustaţiu Stoenescu a realizat scene de gen, portrete, naturi statice şi peisaje, iar în prima parte a creaţiei sale se observă influenţa lui Nicolae Grigorescu, prin preferinţa pentru reprezentări din spaţiul rural, care ajung să fie interpretate în manieră proprie de către artist. Tematica rurală este redată prin prisma unei viziuni abstracte, dar de o expresivitate tenace, care surprinde cu măiestrie expresiile de pe chipuri, portul şi postura modelelor. Eustaţiu Stoenescu îşi defineşte originalitatea în împrejurările Primului Război Mondial, iar creaţia sa prinde avânt remarcându-se portretistica. Deşi fascinat de artă, a fost acuzat de nenumărate ori pentru firea sa pragmatică, pentru că ar fi acţionat în interes economic şi politic.
Lucrarea Portret de femeie semnată Eustaţiu Stoenescu, face parte din Colecţia de Artă Plastică a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (nr. inv. 41460). Este pictată în ulei pe pânză, prezintă dimensiunile de 39 cm x 33 cm şi, pe stratul pictural, în partea dreaptă din planul inferior se observă semnătura şi anul de realizare <<Stoenesco, 1904>>.
Tabloul de dimensiuni reduse înfăţişează portretul unei tinere femei înveşmântate în port popular. Pe fundalul de culoare închisă se conturează bustul femeii cu maramă albă pe creştet, înnodată sub bărbie şi îmbrăcată într-o íe albă strânsă la baza gâtului cu şnur. Cămaşa românească prezintă motive ornamentale sugestiv redate din tuşe, cu albastru ceruleum şi cu roşu vermilion, la mâneci, peste umeri. Atitudinea tinerei cu ţinută modestă de la ţară, este relaxată şi şuviţele brune ies de sub năframă şi îi încadrează chipul expresiv cu privire galeşă, îndreptată spre privitor. Carnaţia trăsăturilor faciale cu bujori trandafirii şi buze mici este evidenţiată printr-o construcţie riguroasă, din eboşă. Frumuseţea adolescentină este evidenţiată de sprâncene dese şi arcuite pe sub care sclipesc cu blândeţe o pereche de ochi limpezi, albaştri. Gama cromatică este redată printr-un clarobscur puternic, de la nuanţele de alb de pe îmbrăcăminte cu accente de roşu şi albastru, la tonuri de umbră naturală şi sienna arsă regăsite pe chip şi în fundal. Eustaţiu Stoenescu este un portretist de excepţie. Expresivitatea stilului său inconfundabil constă în stăpânirea unui desen sigur, prin pensulaţia vibrantă şi prin abordarea practică a negrului pe fundalul lucrărilor. Majoritatea personajelor reprezentate în tablourile sale sunt învăluite de întuneric în fundal şi capătă o sublimă notă de mister poetic.
Bibliografie selectivă:
Paul Rezeanu, Eustaţiu Stoenescu, Bucureşti, 1983.
Vasile Florea, Gheorghe Székely, Dicţionar universal de artă plastică, Bucureşti, 2011.
http://www.orizonturiculturale.ro/ro_studii_Claudia-Mandi-3.html accesat la 30.03.2021.
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva vă invită să vizionați exponatul de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.
Secția de Marketing și Relații cu Publicul