- Data :
- Locatia : Palatul Magna Curia, Deva
Téglás Gábor (1848 - 1916)
În mai 1880, la Deva, are loc şedinţa de înfiinţare a Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara (a Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat), al cărei scop era „să arunce lumină asupra trecutului şi prezentului judeţului Hunedoara”. Pentru ca scopul să fie atins „Societatea va trebui să reunească specialişti, să organizeze o bibliotecă şi arhivă, să editeze lucrări, să ţină conferinţe cu subiecte istorice, arheologice, statistice, să ţină adunări publice, să organizeze excursii, să studieze monumentele, antichităţile şi monumentele naturii”. Pentru atingerea acestor obiective a fost înfiinţat un muzeu, iar, conform statutului, „directorul muzeului avea răspunderea obiectelor intrate în muzeu, pe care le determină, le clasează, le inventariază, făcea săpăturile arheologice, prezenta comitetului director un raport despre obiectele din muzeu”. Primul director al acestui muzeu a fost Téglás Gábor, lui revenindu-i dificila misiune de a începe „construirea” acestui muzeu, al cărui patrimoniu va fi moştenit, după 1920, de muzeul judeţului Hunedoara, actualul Muzeu al Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Téglás Gábor s-a născut în martie 1848 (unele surse indică 23 martie, altele 30 martie), la Braşov. De aici, la scurt timp, familia sa se mută la Sfântu Gheorghe, unde Téglás Gábor urmează clasele primare. Apoi, din 1864, devine elev al Colegiului Bethlen din Aiud, unde a fost influenţat de profesorul Herepey Károly, colecţionar de antichităţi, directorul colecţiei muzeale a colegiului. Continuă studiile la Pesta, la Facultatea de Litere şi Arte, specializarea Geologie. După terminarea studiilor ajunge la Deva, profesor la Școala Regală Superioară Reală, al cărui director a şi fost între 1883 şi 1903. Participă la fondarea Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara, în 1880; conduce muzeul Societăţii de la înfiinţare (1880) până la plecarea sa din Deva. A mai fost membru al unor asociaţii culturale ale vremii: Societatea Carpatină Ardeleană (Erdélyi Kárpát-Egyesület), Societatea Naţională de Antropologie şi Arheologie (Országos Embertani és Régészeti Társulat), Societatea Maghiară de Antropologie (Magyar Néprajzi Társulat) şi membru corespondent al Societăţii Geografice (Földrajzi Társulat). Din 1888 a devenit membru corespondent al Academiei Maghiare de Ştiinţe. După ce a ieşit la pensie, în 1903, s-a mutat la Budapesta, unde a murit pe 4 februarie 1916.
Încă de la sosirea la Deva, Téglás Gábor a început cercetarea zonei, mai întâi din punct de vedere geologic, apoi, sub influenţa Zsófiei Torma, a devenit tot mai interesat de istoria acestui comitat, iar înfiinţarea Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara i-a oferit cadrul necesar pentru activitatea sa ştiinţifică.
Atenţia sa s-a îndreptat spre mai multe direcţii de cercetare, cum ar fi: cercetări preistorice, cercetări ale siturilor de epocă romană din comitat – în principal, săpăturile de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi interesul manifestat pentru zona minieră din Munţii Apuseni, cercetările de pe graniţa de est a provinciei Dacia. Cu interesul mereu viu, plin de entuziasm, a cutreierat comitatul Hunedoara, el semnalând pentru prima oară o serie de puncte cu descoperiri din diferite epoci, aceste informaţii culese de el fiind extrem de utile şi în prezent. A publicat numeroase articole, în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, în care a prezentat patrimoniul bogat al comitatului. Este coautor, alături de Kuun Géza şi Torma Zsofia, al primei monografii a comitatului Hunedoara, apărută în 1902 (Hunyadvármegye földjének története az őskortól a honfoglalásig). A condus, alături de Király Pál cercetările arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. A avut contacte cu instituţii şi personalităţi din diferite zone ale Europei. S-a străduit să organizeze cât mai eficient artefactele intrate în muzeul Societăţii, în ciuda condiţiilor nefavorabile (de exemplu, sediul pentru muzeu a reprezentat o problemă permanentă). De asemenea, a contribuit la cunoaşterea zonei şi prin lucrări de popularizare. Tot el este autorul unui interesant ghid al comitatului Hunedoara, apărut la începutul secolului al XX-lea.
Dr. Bodó Cristina
Cercetător Științific III, Secția de Arheologie Deva