Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române, în paginile revistei „Cosânzeana” din Orăștie

  • Detalii Eveniment :
  • Data :
  • Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

 

Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române, în paginile revistei „Cosânzeana” din Orăștie Ziua de 24 ianuarie prilejuiește omagierea personalității lui Alexandru Ioan Cuza și a actului istoric al Unirii Principatelor Române din anul 1859, unul dintre pașii decisivi în constituirea României moderne.

Odată ales domnitor al ambelor țări române, în 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a întreprins o susținută activitate diplomatică și politică pentru recunoașterea și consolidarea unirii, și, mai ales, a promovat o serie de reforme ce erau imperios necesare pentru modernizarea și progresul țării.

Printre reformele înfăptuite pe parcursul celor șapte ani de domnie (1859-1866) se numără cele privind împroprietărirea țăranilor, secularizarea averilor mănăstirești, obligativitatea și gratuitatea învățământului primar, instituirea unui sistem fiscal modern, promulgarea codului civil și al celui penal, organizarea armatei naționale, organizarea serviciului poștal, înființarea universităților din Iași și București, înființarea, la București a Muzeului Național de Antichități, a Societății de Științe Naturale, a Școlii Naționale de Arte Frumoase etc.

Aceste reforme, inspirate de modele din țările dezvoltate din Occident, dar racordate la realitățile locale, au propulsat noul stat printre realitățile lumii moderne de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Către această nouă țară erau îndreptate inimile românilor ardeleni, aceștia privind cu speranță înfăptuirea unirii celor două principate române, și cu admirație pe artizanul unirii, Alexandru Ioan Cuza.

Menționări referitoare la Unirea Principatelor Române și la domnitorul Alexandru Ioan Cuza se află și în revista orăștiană „Cosânzeana”.

Textele îl înfățișează pe Cuza ca pe una dintre cele mai importante personalități istorice ale românilor, fiindu-i apreciate eforturile de modernizare a țării, iar cea mai însemnată realizare a sa este socotită unirea celor două țări române, prin care a creat „o țară singură și frumoasă, România liberă de azi”.

În paginile aceleiași publicații este semnalată și apariția unor tipărituri referitoare la Unirea din 1859, dar și despre viața și activitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cărțile cu aceste subiecte fiind considerate o lectură folositoare și necesară care „împrospătează toată istoria în mintea generației de azi”.

După Unirea de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Dirigent a hotărât ca Ziua Principatelor Române să fie marcată oficial în școlile românești din „Transilvania, Banat și Părțile Românești din Ungaria”, așa cum merita „cel dintâi pas spre unirea deplină a neamului nostru”, în acest sens fiind emisă o circulară în 13 ianuarie 1919.

 

Explicația ilustrației:

Foto 1. Pagina de titlu a revistei literare „Cosânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, disponibilă în Biblioteca documentară a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Foto 2. Ilustrație publicată în revista „Cozânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, p. 47.

În centrul ilustrației, în plină pagină, este reprezentat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a cărui imagine este suprapusă peste o serie de alte douăsprezece ilustrații, fiecare redând un eveniment semnificativ din timpul domniei sale sau una dintre notabilele sale reforme.
Astfel, începând cu ilustrația din partea de sus a paginii, continuând apoi cu partea dreaptă, menționăm:
1. „1859 Depunerea jurământului ca domn al Moldovei”[5 ianuarie – n.n.];
2. „1859 Primirea ca domn al Munteniei”[24 ianuarie – n.n.];
3. „1861 Vizita la Constantinopol”[Alexandru Ioan Cuza este recunoscut domn de către Imperiul Otoman în 1862 – n.n.];
4. „1862 Barbu Catargiu însărcinat cu formarea primului Cabinet al Principatelor Unite”;
5.„1862 Ștergerea hotarelor dintre Principate”[în anul 1862 s-a realizat unirea politică, unificându-se Parlamentul și Guvernul];
6. „1864 Dizolvarea Camerei”;
7. „1864 Împroprietărirea țăranilor”[au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol peste 400.000 de familii, iar alți circa 60.000 au primit loc de casă și grădină, țăranii împroprietăriți devenind contribuabili la bugetul de stat – n.n.];
8. „1864 Legea Instrucțiunii Publice”[au fost stabilite trei grade de învățământ: primar, secundar și superior; învățământul primar era obligatoriu și gratuit pentru toți copiii de ambele sexe, cu vârsta între 8 și 12 ani; programa școlară era unică, atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural etc. – n.n.];
9. „1864 Secularizarea” [averilor mănăstirilor; au fost preluate aproximativ 25% din suprafața agricolă și forestieră a țării; a fost impus un impozit de 10% asupra veniturilor mănăstirilor, bisericilor, seminariilor– n.n.];
10. „1866 Abdicarea”[Actul, semnat de Cuza, conținea textul: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna Locotenenței Domnești și a Ministrului ales de popor” – n.n.];
11. „1866 Îndepărtarea din țară”[În drumul său spre exil, Cuza s-a oprit pentru o noapte și la Deva, poposind la hotelul Bauer; episodul este povestit de scriitoarea Constanța Dunca-Șchiau (1843-1924), târziu, în anul 1908; deși amintirile sunt romanțate și uneori inexacte (menționează ca dată a popasului 14 februarie, însă în 21 februarie este amintit la Sibiu, astfel că o dată mai corectă pentru popasul la Deva ar fi 22 februarie), vă invităm să le lecturați pentru parfumul epocii pe care îl transmit; le găsiți în articolul semnat Nicolae Lascu, din revista științifică a muzeului din Deva, „Sargetia”:
https://drive.google.com/file/d/0B0BSB9R7xn9dN1RBd0NVMXV1dG8/view];
12. „1911 Recunoștința poporului” [1911 fiind anul curent al revistei – n.n.].

Foto 3. Rubrica „Flori de-o zi” din revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1911, nr. 4, p. 50, se deschide cu un text dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în care se vorbește despre importanța domniei și a reformelor sale.

„În istoria neamului nostru e una dintre cele mai însemnate pagine, epoca marelui domn al Țărilor românești: Alecsandru Ioan CuzaVodă. Ajuns pe tronul Moldovei și la Munteniei, uni aceste două țări, creând cu ajutorul marilor bărbați ai timpului său, o țară singură și frumoasă, România liberă de azi, din cele două țărișoare mici supuse ingerinții Turcilor și Rușilor și lăcomiei fără de margini a Austriei. Unite odată țările românești, el nu se mulțumi cu atât, ci se apucă să ducă la îndeplinire marile reforme cerute în programele de la 1821 și 1848. Și cu ajutorul oamenilor săi providențiali, Barbu Catargiu, Cogălniceanu și alții, puse piatra fundamentală a unei constituții și vieți de stat care a dus România unde se află azi. […]”.

 Foto 4. Text dedicat aniversării a 55 de ani de la Unirea Principatelor Române, în revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1914, nr. 7 din 22 februarie, p. 104. În partea de sus a paginii sunt reproduse două portrete, cel al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și cel al soției sale, Elena „întâia Doamnă a României unite”.
În text se spune: „Dacă alteva nimic n-ar fi făcut în scurții 7 ani de Domnie, decât că, cu conlucrarea lui și în persoana lui, s-a dus la peplinire marele act al Unirei, - și e destul ca el figură strălucită să rămână în istoria acestui stat. […].
Din prilejul împlinirii alor 55 de ani de la urcarea lui pe Tronul cel dintâi al României de azi, - ziarele din Țară ce-i cinstesc memoria, îl scot la iveală, ba broșuri ocazionale îi împrospătează toată istoria în mintea generației de azi. […]”.

Foto 5. Rubrică din revista „Cosânzeana”, Orăștie, 1914, nr. 7 din 22 februarie, p. 108, care anunța apariția unei publicații dedicate lui Alexandru Iona Cuza, intitulată „Domnia și detronarea lui Cuza-Vodă”. Cartea cuprindea 160 de pagini și se putea cumpăra de la Librăria Sebastian Bornemisa din Orăștie, cu „80 de fileri și 5 fileri porto”. 

În scurta prezentare a cărții se preciza: „Recomandăm cartea, ca o folositoare cetire istorică, mai ales că la noi așa de puțin e cunoscut emoționantul capitol din istoria României, care cuprinde domnia de 7 ani a lui Cuza-Vodă”.
(pe aceeași pagină se remarcă, de asemenea, ilustrația cu teiul lui Eminescu și textul referitor la apariția unui album dedicat lui Aurel Vlaicu).

Foto 6. Circulara nr. 304 din 13 ianuarie 1919, prin care Consiliul Dirigent hotăra ca Ziua Principatelor Române să fie marcată oficial și în școlile românești din „Transilvania, Banat și Părțile Românești din Ungaria” așa cum merita „cel dintâi pas spre unirea deplină a neamului nostru”.
Sursa: Gazeta Oficială publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Părților Românești din Ungaria, nr. 6 din 14/27 ianuarie 1919, p. 30, disponibilă în Biblioteca documentară a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

Dr. Georgeta Deju, șef-serviciu Secția de Istorie și Artă

 

 

Vă invităm să vizionați prezentarea de astăzi, în mediul virtual, și pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

BUFET ÎN STIL ECLECTIC în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE

  • Detalii Eveniment :
  • Data :
  • Locatia : Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual, în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA, prezentăm un alt exponat.

Exponatul de astăzi este o piesă aflată în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentat de către dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf, Secția Istorie și Artă a instituției.

 

BUFET ÎN STIL ECLECTIC

„Piesa de mobilier face parte din Colecţia de Artă Decorativă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (nr. inv. 42963).

Bufetul este expus în cadrul ambiental al expoziţiei "Ceramică fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva" şi este compus din două corpuri de mobilier, care prezintă un bogat decor cu motive zoomorfe şi vegetale.

Corpul superior are înălţimea de 181 cm, lungimea de 178 cm şi lăţimea de 47 cm, iar corpul inferior măsoară în înălţime 90 cm, în lungime 196 cm şi în lăţime 76 cm.

Bufetul datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi este realizat din lemn prin strunjire şi sculptare, în stil Eclectic – Altdeutsch şi pe corpul inferior este încadrat un blat de marmură neagră.

Exponatul este o piesă de mobilier monumentală, cu două corpuri suprapuse. Corpul inferior pe picioare bile are dulap cu trei sertare, închis cu patru uşi – panouri decorate cu motive vegetale, încadrate de montanţi profilaţi cu capete de grifoni.

Corpul inferior susţine blatul dreptunghiular de marmură neagră. Deasupra, corpul prezintă centură cu două sertare, încadrată de baluştri.

Corpul superior, cu panou posterior, este susţinut anterior de baluştri, având nouă compartimente încadrate, la exterior, de montanţi cu efigii – busturi feminine. Compartimentele sunt separate spre interior prin baluştri de tip coloane corintiene, strunjiţi cu inele. Tot pe baluştri, se mai observă porţiuni ce prezintă caneluri, cât şi porţiuni decorate în stil frânghie răsucită.

Cele două compartimente centrale şi, două, laterale – dulăpaşe, sunt închise cu uşi, cu decor vegetal amplu. Observăm trei compartimente superioare deschise şi un compartiment central – inferior, care este separat prin poliţă. Cornişa, tratată superficial, este surmontată de un arc cu ornamente vegetale.

Corpul de mobilier este executat în stil Eclectic, cu elemente decorative tributare Renaşterii şi Barocului.

Eclectismul face referire la faptul că stilurile vechi au fost adoptate prin selecţie. Astfel că, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Europa Centrală, ebeniştii au îmbogăţit formele rigide ale Biedermaier-ului şi au preferat elemente decorative caracteristice Rococo-ului şi ale altor stiluri anterioare. S-au reinterpretat suprafeţele curbe, au optat pentru picioarele arcuite şi au hiperbolizat frumuseţea lemnului prin ornamente vegetale în relief şi prin superbele siluete sculpturale încrustate în mobilier” relatează dr. Diana Loredana Pantea.

 

Bibliografie: Judith Miller, "O abordare mai detaliată a antichităţilor", 2000; Leonard K. Eaton, "The Architecture of Choice: Eclectism in America, 1880-1910", 1975.

 

 

Vă invităm să vizionați exponatul de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

De asemenea exponatul poate fi văzut și în cadrul expoziției "Ceramica fină de Batiz din patrimoniul muzeului din Deva".

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

MEDALIA DE AUR LA CATEGORIA HISTORY AND CULTURAL STUDIES pentru membrii Compartimentului de Documentare şi Cercetare în Studii Culturale din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : DEVA - PALATUL MAGNA CURIA, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

 

În urma participării la prima ediţie a International Exibition INVENTCOR, organizată de Corneliu Group Research-Innovation Association, INVENTCOR Power of the Creative Mind, în perioada 17-19 decembrie 2020, la Deva, membrii Compartimentului de Documentare şi Cercetare în Studii Culturale din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, CS III dr. habil. Dumitru-Cătălin Rogojanu şi CS I dr. habil. Gherghina Boda, au obținut medalia de aur, în calitate de coordonatori, ai volumului IV „Istorie, Cultură şi Cercetare la categoria History and Cultural Studies

Citeşte mai departe ...

International Exibition INVENTCOR, ediția I, 17-19 decembrie 2020, on-line la Deva

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : DEVA - PALATUL MAGNA CURIA, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

 

COMUNICAT

 

 

„Cu ocazia desfăşurării lucrărilor on-line a primei ediţii a International Exibition INVENTCOR, organizată de Corneliu Group Research-Innovation Association, INVENTCOR Power of the Creative Mind, membrii Compartimentului de Documentare şi Cercetare în Studii Culturale din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, CS III dr. habil. Dumitru-Cătălin Rogojanu şi CS I dr. habil. Gherghina Boda, participă, în calitate de coordonatori, cu volumul IV Istorie, Cultură şi Cercetare la categoria History and Cultural Studies.  

Promotor al acestei prime ediţii a International Exibition INVENTCOR, care se va desfăşura în perioada 17-19 decembrie 2020, on-line la Deva, este renumitul inventator Corneliu Birtok Băneasă. Evenimentul educațional non-formal se adresează tuturor categoriilor de vârstă, în cadrul acestuia prezentându-se invenții, proiecte de cercetare, produse, programe educaționale, standuri experimentale de predare a universităților, institute de cercetare, companii multinaționale și inventatori privați. De asemenea, expoziția va include şi secţiunile KidsCorner (categoria pentru copii), InnovativeART (expoziții de grafică, desen, pictură, portret și mașini clasice), precum și prezentări extinse din diverse domenii: inovație, ecologie, sănătate, siguranța oamenilor, comunitate, proprietate intelectuală, auto și călătorii.

Obiectivul principal al expoziției internaționale INVENTCOR este importanța dezvoltării spiritului creativ - inovator, prin implicarea persoanelor tinere. Printre ţările participante se numără Bolivia, Brazilia, Canada, Germania, Ungaria, Italia, Coreea, Malaezia, Moldova, Maroc, Filipine, România, Suedia şi SUA.

Partenerii evenimentului educaţional sunt Universitatea Politehnică din Timişoara şi Facultatea de Inginerie din Hunedoara. Printre membrii juriului se numără şi CS III dr. habil. Dumitru-Cătălin Rogojanu de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. 

Informaţiile complete despre eveniment sunt cuprinse în cele 134 de pagini ale Catalogului expoziţiei (INVENTCOR Catalog 2020.pdf)” relatează CS I dr. habil. Gherghina Boda și CS III dr. habil. Dumitru-Cătălin Rogojanu, Compartimentul de Cercetare şi Documentare în Studii Culturale a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS