Arhivă

AEDICULA DE LA MICIA (proiectul online „UN OBIECT PE SĂPTĂMÂNĂ”)

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane expune virtual un nou artefact din patrimoniul său, în cadrul proiectului on-line UN OBIECT PE SĂPTĂMÂNĂ, proiect ce se derulează în fiecare zi de vineri:

 

AEDICULA DE LA MICIA:

 

În cadrul Civilizației Romane, lumea morților era bine delimitată de cea a viilor. Astfel cimitirele se distingeau foarte bine de așezări, fiind plasate întotdeauna în afara acestora, de-a lungul căilor de comunicație. Grație poziției geo-strategice și comerciale, dar și datorită resurselor minerale și petrografice aflate în apropiere, Micia a prosperat, comunitatea de aici devenind din ce în ce mai numeroasă. Ca urmare a acestor factori, spațiile pentru înmormântări au necesitat o continuă extindere, până în momentul actual fiind identificate două necropole, în extremitatea estică și vestică a sitului. În urma săpăturilor realizate de-a lungul timpului, au putut fi extrase o serie de concluzii privind înmormântările din cimitirele Miciei. Astfel au putut fi cercetate numeroase morminte romane, informațiile obținute din aceste contexte făcând obiectul mai multor studii, dedicate necropolelor și monumentelor funerare descoperite la Micia. Elementele de tip aedicula constituie o categorie interesantă a acestor monumente, portretele defuncțiilor fiind redate în cadrul unor construcții ce proiectează ideea unor locuințe prevăzute cu pereți, coloane sau acoperișuri. Dintre aceste reprezentări, care reflectă o societate complexă și variată, se remarcă aedicula prezentată cu această ocazie, singura completă, descoperită, până în prezent, în întreaga provincie Dacia.

Monumentul reprezintă o AEDICULA IN ANTIS, compusă din mai multe elemente sculpturale, din andezit de Măgura Uroiului. Piesa provine din colecţiile vechi ale muzeului, de la începutul secolului al XX-lea, elementele sale fiind păstrate într-o stare de conservare foarte bună. În prezent, o parte dintre acestea sunt sparte sau deteriorate. Monumentul se compune dintr-o talpă masivă de formă dreptungiulară şi cu profil trapezoidal (105x83x26 cm), perete lateral dreapta (117x65x17 cm), perete lateral stânga (90x65x17 cm), peretele din spate (117x60x17 cm), un acoperiș sub formă de boltă semicilindrică (119x77 cm) şi două conuri de pin înalte de 32 cm. Pe feţele interioare ale celor trei pereţi sunt reprezentate portretele defuncţilor, în stilul caracteristic şcolii miciene (păr ondulat, ochi proeminenţi, gură mică, mâini schematizate). Peretele din spate redă patru personaje dispuse în două planuri. Planul secundar redă doi adulţi înalţi de 90 cm, în faţa acestora, în planul principal fiind reliefaţi doi copii. În dreapta spate este sculptat un bărbat matur cu păr ondulat şi barbă. Lângă el, apare o femeie adultă, ale cărei trăsături nu mai pot fi distinse, din cauza distrugerii acestei zone. Băiatul din faţa ei îi ajunge până la piept şi este redat într-o tunică scurtă şi o pelerină prinsă pe umărul drept. El ţine un volumen (sul de hârtie) în mâna stângă. Fetiţa din faţa bărbatului, îmbrăcată cu o stola lungă şi o pala susţinută pe mâna stângă, are aceeaşi înălţime ca şi băiatul şi este redată cu părul prins în coc şi cercei proeminenţi în urechi. Ambii copii ţin membrele superioare aduse la piept, în mâna stângă a fetiţei distingându-se un obiect rotund (fruct sau floare), în timp ce pe încheietura mâinii drepte poartă o brăţară sub formă de şarpe. Peretele lateral drept redă trei personaje, cel mai înalt dintre ele (bărbatul) având 74 cm. În partea dreaptă, apare un bărbat cu barbă şi păr ondulat, îmbrăcat într-o tunică, care îi ajunge până la genunchi. El ţine un volumen în mâna stângă, în timp ce cu mâna dreaptă cuprinde umărul drept al femeii de lângă el. Aceasta, îmbrăcată cu o stola lungă până la pământ, are părul prins într-un coc. Mâna stângă o ţine pe umărul stâng al bărbatului, în timp ce mâna dreaptă, la a cărei încheietură se distinge o brăţară sub formă de şarpe, este situată pe umărul drept al copilului din planul principal. Acesta, amplasat între cei doi părinţi, poartă o tunică asemănătoare cu cea a tatălui său. În mâna stângă ţine o crumena (săculeț), în timp ce în mâna dreaptă, adusă la piept, pare să ţină un stilus (condei). Deasupra personajelor, pe o ghirlandă, este redată o pasăre văzută din lateral. Peretele stâng, a cărui jumătate superioară lipseşte, redă, de asemenea trei personaje. În planul din faţă, a fost sculptată o fetiţă îmbrăcată cu o stola lungă. Ea ţine în mâna dreaptă un obiect rotund (fruct sau floare), la aceeaşi încheietură fiind redată şi o brăţară. În spatele ei, sunt reprezentaţi un bărbat şi o femeie, ale căror capete lipsesc. Bărbatul, îmbrăcat într-o tunică până la genunchi, ţine în mâna stângă adusă la piept un volumen. Ambii pereţi laterali sunt decoraţi cu şerpi pe canturile din faţă, în timp ce pe partea frontală a arcadei acoperişului este redată o ghirlandă cu motive vegetale. Acoperişul, cu plan patrulater, este decorat în partea superioară, cu mai multe elemente. Pe colţurile din faţă sunt redaţi doi lei în poziţie culcată, ce ţin, sub labele din faţă, capetele unor bovidee. Colţurile din spate sunt sculptate sub forma unor acrotere. În partea superioară a acoperişului, au fost realizate două postamente patrulatere, dispuse în faţă şi în spate, de-a lungul axului central. Acestea constituie baza a două conuri de pin, ce se fixează cu ajutorul unor tije din fier, introduse în orificii special realizate.

 

Bibliografie selectivă:

Andrițoiu, Necropolele Miciei, Timișoara, 2006;

Ciongradi, Grabmonument und sozialer Status in Oberdakien, Cluj-Napoca, 2007;

Țeposu-Marinescu, Probleme de artă provincială romană (I). Edicule funerare din Dacia, în Muzeul Național, 1, 1974, p. 13-22;

Țeposu-Marinescu, Funerary Monuments in Dacia Superior and Dacia Porolissensis, BAR S 128, Oxford, 1982.

 

Informațiile sunt oferite de arheolog dr. Marius Barbu, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.

 

Artefactul face parte din obiectele expuse în spațiul expozițional Lapidarium din cadrul muzeului nostru.

 

 

Vă invităm să vizitați pagina de facebook a muzeului:

https://www.facebook.com/MCDRDeva/ 

și site-ul instituției: www.mcdr.ro/.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

http://mcdr.ro/sectii-si-compartimente/sectia-de-arheologie-deva

 

Citeşte mai departe ...

FAȚĂ DE MASĂ DE SĂRBĂTOARE (clasată în categoria TEZAUR) aflată în colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Pentru această săptămână, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie, secție a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, prezintă publicului o piesă din patrimoniul său, cu caracter decorativ, cu un puternic impact vizual.

Este o față de masă de sărbătoare, plină de culoare, cu motive ornamentale arhaice, lucrată cu măiestrie, la începutul secolului XX, punându-se un accent deosebit pe tricolorul românesc.

  

Informații și descrieri: Muzeograf Daniela Șendroiu, Conservator Maria Iustina Bogdan, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie

 

Toate aceste detalii împreună cu imagini ale monumentului pot fi găsite pe pagina de facebook a muzeului:

https://www.facebook.com/MCDRDeva/

și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

Citeşte mai departe ...

CARIERA ROMANĂ de la MĂGURA UROIULUI (proiectul online „Un monument pe săptămână”)

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în cadrul proiectului său on-line, UN MONUMENT PE SĂPTĂMÂNĂ, propune un alt monument hunedorean deosebit:

 

MĂGURA UROIULUI: Cariera Romană, prezentat de specialiștii muzeului, arheolog dr. Marius Barbu și arheolog dr. Alexandru Bărbat.

 

Toate aceste detalii împreună cu imagini ale monumentului pot fi găsite pe pagina de facebook a muzeului:https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

http://mcdr.ro/sectii-si-compartimente/sectia-de-arheologie-deva

 

Citeşte mai departe ...

ARTĂ ȘI MEȘTEȘUG ÎN EPOCA REGATULUI DAC. ARTEFACTE DE OS ȘI CORN. CATALOG / ART AND CRAFTSMANSHIP DURING DACIAN KINGDOM. BONE AND ANTLER ARTEFACTS. CATALOGUE (proiectul de prezentare a Publicațiilor Cercetătorilor din cadrul instituției muzeale)

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva aduce astăzi în atenția publicului o nouă publicație științifică, în cadrul proiectului său on-line Publicații ale Cercetătorilor Științifici din cadrul instituției  muzeale:

 

EXPOZIȚIA ȘI CATALOGUL. MODURI DE FINALIZARE A UNEI CERCETĂRI.

Iosif Vasile Ferencz, Corneliu Beldiman (ed.), Artă și meșteșug în epoca regatului dac. Artefacte de os și corn. Catalog / Art and craftsmanship during dacian kingdom. Bone and antler artefacts. Catalogue, Cluj-Napoca, 2012

Printre activitățile științifice desfășurate de către instituțiile muzeale se numără, evident, și cercetările arheologice, fie ele sistematice ori preventive. O parte dintre piesele descoperite, după ce sunt trecute prin toate etapele preliminare (inventariere, restaurare, conservare etc.), ajung să facă parte din expoziții și să fie incluse în cataloage, cărți de autor sau diferite articole apărute în publicații științifice.

Volumul la care ne referim, catalogul despre artefacte din os și corn datând din epoca regatului dac, are la bază o expoziție organizată în anul 2012 de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir - Facultatea de Istorie București, Muzeul Castelul Corvinilor Hunedoara, Muzeul de Istorie Sighișoara și Asociația Pro Corvina Hunedoara.

El vine în completarea catalogului (implicit a expoziției) despre ceramica din aceeași perioadă. Editorii, Iosif Vasile Ferencz și Corneliu Beldiman, și-au propus să prezinte „tema prelucrării materiilor dure animale la daci (os, corn de cervide, cochilii) după toate datele cercetării actuale, dar, în egală măsură, dintr-o perspectivă didactică și din aceea a unui eseu istoric”, pentru a se adresa unui public cât mai larg (p. 11).

Catalogul conține, pe lângă o Prefață și un Argument, și o prezentare a expoziției vernisate pe data de 24 mai 2012, o Listă a autorilor articolelor științifice prezentate, texte științifice, precum și sute de fotografii și planșe care redau piese și aspecte din cadrul expoziției sau momente de la vernisaj. Fiind o muncă de cercetare în echipă, editarea catalogului se datorează următoarelor persoane: Mihaela Ion, Diana-Maria Sztancs, Iosif Vasile Ferencz, Corneliu Beldiman, Marius Barbu și Cristian Constantin Roman.

Temele abordate în texte sunt diverse, pornind de la artefactele din materii dure animale în preistorie și protoistorie, aspecte privind arheozoologia, materiile dure animale, speciile domestice și sălbatice în vremea geto-dacilor, vânătoarea și pescuitul până la prezentarea vestigiilor și artefactelor din câteva situri arheologice precum Ardeu - Cetățuie, Hunedoara - Grădina Castelului, Sighișoara - Wietenberg sau Unip - Dealul Cetățuica. Nu lipsește prezentarea unor date experimentale despre meșteșugul antic al prelucrării materiilor dure animale, reconstituirea unui atelier de meșter dac etc.

În plus, editarea acestui volum în format bilingv (română și engleză), îl face accesibil pentru orice cercetător în domeniu sau pasionat de istorie, Dr. Daniel I. Iancu, Cercetător științific III, Secția de Istorie și Artă a MCDR Deva.

 

Prezentarea volumului amintit poate fi urmărită pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

 

http://mcdr.ro/publicatii

 

  

Citeşte mai departe ...

RESTAURAREA A DOUĂ OBIECTE SPECTACULOASE APARŢINÂND CULTURII WIETENBERG (FAZA III-IV) în Laboratorul de Restaurare, Investigaţii, Conservare al MCDR

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune astăzi online o altă serie de  piese restaurate în Laboratorul  de Restaurare, Investigaţii, Conservare.

Prezentarea obiectelor restaurate este oferită de către Daniela Gheară, expert restaurator ceramică, sticlă, porţelan, Secția Restaurare, Investigaţii, Conservare a instituției muzeale.

 

ÎN SPATELE VITRINEI

 

<<Cercetările arheologice preventive efectuate de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, pe traseul autostrăzii Deva-Orăştie în anul 2011, au condus la descoperirea unui număr mare de aşezări aparţinând epocii bronzului, cu un conţinut mare de artefacte. Continuăm seria „În spatele vitrinei” cu prezentarea a două dintre cele mai spectaculoase obiecte ale colecţiei noastre de arheologie aparţinând culturii Wietenberg, faza III-IV. Modelate cu mâna din pastă fină având ca degresant nisip şi pietricele mărunte, sunt decorate pe exterior, au suprafaţa lustruită  iar arderea făcută în mediu oxidant le conferă o frumoasă culoare cărămizie. Formele identificate sunt „strachina” şi „cana” iar decorul geometric bogat este realizat prin combinarea tehnicilor inciziei şi a împunsăturilor succesive în pasta crudă.

Artefactele din ceramică descoperite pe şantierele arheologice sunt în general fragmentate, acoperite cu un strat grosier de pământ, praf şi depuneri chimice aderente care pot să ştirbească integritatea şi frumuseţea lor.

Ajunse în laboratorul de restaurare - investigaţii, sunt cercetate din punct de vedere fizico-chimic, în vederea stabilirii deteriorărilor, cauzelor, factorilor de degradare şi a gradului de fragilizare.  Orice obiect ajuns într-un laborator de restaurare are şansa de „a renaşte.”

Redobândirea integrităţii vaselor şi a decorului, dau posibilitatea lizibilităţii simbolurilor ornamenticii şi interpretării acestora de către specialişti precum şi păstrarea informaţiilor culturale despre poporul care le-a creat şi folosit. Colaborarea interdisciplinară: arheolog, investigator, restaurator, conservator, a permis finalizarea muncii de cercetare şi valorificare expoziţională prin reconstituirea cu metode ştiinţifice a formei originale a unui număr mare de artefacte din ceramică. Obiectele au fost expuse în cadrul Salonului Naţional de Restaurare Matcons 2012 – Craiova>> relatează Daniela Gheară, expert restaurator ceramică, sticlă, porțelan.

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați  exponatele restaurate, propuse astăzi, virtual, pe pagina de Facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

 

http://mcdr.ro/sectii-si-compartimente/sectia-de-restaurare-investigatii-conservare

 

Citeşte mai departe ...

CRAMPON DACIC DIN FIER aflat în colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune online un alt obiect aflat în patrimoniul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie.

 

Un crampon dacic din fier aflat în colecțiile Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie

 

<<În prezent asociem cel mai adesea crampoanele cu diverse sporturi de performanță sau activități montane, cu toate că utilizarea lor în mediul rural a încetat cu puțin timp în urmă. În acest context dorim să vă prezentăm un obiect inedit din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Orăștie. Este vorba despre un crampon aparținând orizontului dacic, cel mai probabil folosit, alături de perechea sa, în anotimpurile reci, atunci când pământul era acoperit de ploi, nămeți și gheață>> relatează Arheolog, Adrian Cătălin Căsălean, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

Citeşte mai departe ...

TURNUL-CETATE DE LA CRIVADIA (proiectul online „Un monument pe săptămână”)

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în cadrul proiectului său on-line, UN MONUMENT PE SĂPTĂMÂNĂ, propune un alt monument hunedorean deosebit:

 

TURNUL-CETATE DE LA CRIVADIA

 

Monument istoric de categoria A, turnul de la Crivadia, comuna Bănița, județul Hunedoara, atrage atenția celor care trec prin apropierea lui. Deși încadrat în categoria „cetate”, rolul acestui turn a fost acela de a supraveghea calea de acces dinspre Țara Românească și Transilvania.

Cercetătorii îl plasează mai degrabă în categoria „turnurilor singuratice, cu aparență de donjoane”, destinația lor principală fiind aceea de control și observare a drumurilor principale (Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate, sec. XIII-XIV, Cluj-Napoca, 2005, p. 187). Monumentul reprezintă însă și un reper cronologic pentru alte turnuri de acest fel în primul rând datorită gropii fostei cisterne din incintă, deoarece există informații documentare certe despre faptul că acesta „a fost construit abia în al treilea deceniu al secolului al XVI-lea” (p. 230).

O descriere amănunțită găsim și în Județul Hunedoara. Monografie (vol. 1, Deva - Iași, 2012, p. 156): „Turnul de la Crivadia este situat în apropierea satului omonim pe drumul spre comuna Băniţa, pe valea râului Merişor. A fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, iar zidurile sale ating încă pe alocuri înălţimea de 20 m. Turnul este de plan circular, cu diametrul de 13 m, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la 4 m înălţime de pământ şi pentru acces se folosea o scară. În jumătatea de vest are şapte deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1-1,5 m unul de altul, iar în cea de est este protejat natural datorită terenului accidentat, ceea ce a făcut inutilă practicarea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare. Turnul avea şi un coronament uşor scos în consolă şi, foarte probabil, creneluri la care se ajungea pe un drum de strajă de lemn. În interior este posibil să fi avut cisternă, singura urmă vizibilă astăzi fiind o groapă. Era prevăzut şi cu un drum de strajă de lemn, astăzi dispărut, cu parapetul lat de 1 m şi înalt de 0,8 m”.

Anul ridicării sale este, cel mai probabil, 1528, fiind construit la comanda voievodului Petre Pereny (1526-1529), și având și rol de punct vamal. Neutilizat timp de câteva secole, turnul de la Crivadia a fost restaurat în anul 1961, dr. Daniel I. Iancu, Cercetător științific III, Secția de Istorie și Artă a MCDR.

 

Foto: Daniel I. Iancu

 

Toate aceste detalii împreună cu imagini ale monumentului pot fi găsite pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

Citeşte mai departe ...

SARMIZEGETUSA ULPIA TRAIANA ȘI DINCOLO DE MONUMENTELE CELEBRE! (proiectul de prezentare a Publicațiilor Cercetătorilor din cadrul instituției muzeale)

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva aduce astăzi în atenția publicului o nouă publicație științifică, în cadrul proiectului său on-line Publicații ale Cercetătorilor Științifici din cadrul instituției muzeale:

 

Sarmizegetusa Ulpia Traiana și dincolo de monumentele celebre:

 

Gică Băeștean, Tiberiu Albulescu, Monografie istorico-etnografică a localității Sarmizegetusa, Deva, 2012

Monografiile dedicate micilor localități au devenit în ultimele decenii o preocupare a administrațiilor locale, în multe dintre cazuri apelându-se la specialiști în domeniu, ceea ce a condus la îmbogățirea cunoștințelor despre zone ignorate sau tratate superficial de către istoriografie.

În această categorie se încadrează și volumul realizat de către cercetător științific dr. Gică Băeștean, șeful Secției de Arheologie de la Sarmizegetusa, aparținând Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, și de profesorul Tiberiu Albulescu (1949-2011), care din păcate nu a mai avut ocazia să participe la lansarea ediției menționate. După cum specifică, în Prefață , Gică Băeștean, de-a lungul timpului istoricii au fost interesați aproape exclusiv de antichitate, „ca și când această așezare nu ar fi cunoscut decât o singură etapă în procesul evolutiv, urmată de un hiatus medieval - modern, apărând brusc din nou o dată cu zorii epocii moderne și contemporane… Ca și când o așezare, o localitate nu ar însemna decât luxul și opulența unor clădiri sau instituții imateriale sau intangibile” (p. 3).

Dar viața localității nu a încremenit ci s-a adaptat secole după secole. O asemenea „viziune lărgită”, propusă inițial de către Tiberiu Albulescu, s-a concretizat în volumul la care ne referim. Acesta redă aspecte privind, evident, antichitatea, dar și evul mediu, epoca modernă, cea contemporană, etnografia locului, precizări despre încadrarea geografică, dar și relatări despre „ce a însemnat muzeul local de la înființare până acum”. Unele specificități sau perioade din istoria localității sunt redate „recurgând la oamenii locului, prin informații sau fotografii vechi” (p. 10).

Volumul dedicat fostei localități Grădiște mai cuprinde, pe lângă Prefața amintită, o Introducere, anexe, Bibliografia absolut necesară, dar și Ilustrații care constituie o bază documentară care se va dovedi extrem de utilă cercetărilor viitoare. Cele șapte capitole menționează, descriu, aprofundează aspecte de geografie, arheologie, etnografie, viață social-economică, evenimente politice, edificii, evoluția administrativă și, implicit, transcrierea copiei după Hotărârea Consiliului de Miniștri, adoptată în data de 14 aprilie 1932, prin care s-a încuviințat „schimbarea numelui comunei Grădiște din jud. Hunedoara în acela de Sarmizegetusa” (p. 158).  

Ceea ce ar mai trebui precizat este faptul că ultimul capitol amintește de personalitățile care au vizitat localitatea, muzeul și situl de la Sarmizegetusa: regele Carol al II-lea, regele Mihai I, dr. Petru Groza, Lucian Blaga, Constantin Brâncuși, Nicolae Iorga etc. Nu au ocolit zona nici Nicolae Ceaușescu sau Ion Iliescu, dr. Daniel I. Iancu, Cercetător Științific, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane

 

Prezentarea volumului amintit poate fi urmărită pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

http://www.sarmizegetusa.mcdr.ro/

http://www.mcdr.ro/publicatii

 

 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS