Arhivă

ARTĂ ȘI MEȘTEȘUG ÎN EPOCA REGATULUI DAC. ARTEFACTE DE OS ȘI CORN. CATALOG / ART AND CRAFTSMANSHIP DURING DACIAN KINGDOM. BONE AND ANTLER ARTEFACTS. CATALOGUE (proiectul de prezentare a Publicațiilor Cercetătorilor din cadrul instituției muzeale)

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva aduce astăzi în atenția publicului o nouă publicație științifică, în cadrul proiectului său on-line Publicații ale Cercetătorilor Științifici din cadrul instituției  muzeale:

 

EXPOZIȚIA ȘI CATALOGUL. MODURI DE FINALIZARE A UNEI CERCETĂRI.

Iosif Vasile Ferencz, Corneliu Beldiman (ed.), Artă și meșteșug în epoca regatului dac. Artefacte de os și corn. Catalog / Art and craftsmanship during dacian kingdom. Bone and antler artefacts. Catalogue, Cluj-Napoca, 2012

Printre activitățile științifice desfășurate de către instituțiile muzeale se numără, evident, și cercetările arheologice, fie ele sistematice ori preventive. O parte dintre piesele descoperite, după ce sunt trecute prin toate etapele preliminare (inventariere, restaurare, conservare etc.), ajung să facă parte din expoziții și să fie incluse în cataloage, cărți de autor sau diferite articole apărute în publicații științifice.

Volumul la care ne referim, catalogul despre artefacte din os și corn datând din epoca regatului dac, are la bază o expoziție organizată în anul 2012 de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir - Facultatea de Istorie București, Muzeul Castelul Corvinilor Hunedoara, Muzeul de Istorie Sighișoara și Asociația Pro Corvina Hunedoara.

El vine în completarea catalogului (implicit a expoziției) despre ceramica din aceeași perioadă. Editorii, Iosif Vasile Ferencz și Corneliu Beldiman, și-au propus să prezinte „tema prelucrării materiilor dure animale la daci (os, corn de cervide, cochilii) după toate datele cercetării actuale, dar, în egală măsură, dintr-o perspectivă didactică și din aceea a unui eseu istoric”, pentru a se adresa unui public cât mai larg (p. 11).

Catalogul conține, pe lângă o Prefață și un Argument, și o prezentare a expoziției vernisate pe data de 24 mai 2012, o Listă a autorilor articolelor științifice prezentate, texte științifice, precum și sute de fotografii și planșe care redau piese și aspecte din cadrul expoziției sau momente de la vernisaj. Fiind o muncă de cercetare în echipă, editarea catalogului se datorează următoarelor persoane: Mihaela Ion, Diana-Maria Sztancs, Iosif Vasile Ferencz, Corneliu Beldiman, Marius Barbu și Cristian Constantin Roman.

Temele abordate în texte sunt diverse, pornind de la artefactele din materii dure animale în preistorie și protoistorie, aspecte privind arheozoologia, materiile dure animale, speciile domestice și sălbatice în vremea geto-dacilor, vânătoarea și pescuitul până la prezentarea vestigiilor și artefactelor din câteva situri arheologice precum Ardeu - Cetățuie, Hunedoara - Grădina Castelului, Sighișoara - Wietenberg sau Unip - Dealul Cetățuica. Nu lipsește prezentarea unor date experimentale despre meșteșugul antic al prelucrării materiilor dure animale, reconstituirea unui atelier de meșter dac etc.

În plus, editarea acestui volum în format bilingv (română și engleză), îl face accesibil pentru orice cercetător în domeniu sau pasionat de istorie, Dr. Daniel I. Iancu, Cercetător științific III, Secția de Istorie și Artă a MCDR Deva.

 

Prezentarea volumului amintit poate fi urmărită pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

 

http://mcdr.ro/publicatii

 

  

Citeşte mai departe ...

RESTAURAREA A DOUĂ OBIECTE SPECTACULOASE APARŢINÂND CULTURII WIETENBERG (FAZA III-IV) în Laboratorul de Restaurare, Investigaţii, Conservare al MCDR

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune astăzi online o altă serie de  piese restaurate în Laboratorul  de Restaurare, Investigaţii, Conservare.

Prezentarea obiectelor restaurate este oferită de către Daniela Gheară, expert restaurator ceramică, sticlă, porţelan, Secția Restaurare, Investigaţii, Conservare a instituției muzeale.

 

ÎN SPATELE VITRINEI

 

<<Cercetările arheologice preventive efectuate de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, pe traseul autostrăzii Deva-Orăştie în anul 2011, au condus la descoperirea unui număr mare de aşezări aparţinând epocii bronzului, cu un conţinut mare de artefacte. Continuăm seria „În spatele vitrinei” cu prezentarea a două dintre cele mai spectaculoase obiecte ale colecţiei noastre de arheologie aparţinând culturii Wietenberg, faza III-IV. Modelate cu mâna din pastă fină având ca degresant nisip şi pietricele mărunte, sunt decorate pe exterior, au suprafaţa lustruită  iar arderea făcută în mediu oxidant le conferă o frumoasă culoare cărămizie. Formele identificate sunt „strachina” şi „cana” iar decorul geometric bogat este realizat prin combinarea tehnicilor inciziei şi a împunsăturilor succesive în pasta crudă.

Artefactele din ceramică descoperite pe şantierele arheologice sunt în general fragmentate, acoperite cu un strat grosier de pământ, praf şi depuneri chimice aderente care pot să ştirbească integritatea şi frumuseţea lor.

Ajunse în laboratorul de restaurare - investigaţii, sunt cercetate din punct de vedere fizico-chimic, în vederea stabilirii deteriorărilor, cauzelor, factorilor de degradare şi a gradului de fragilizare.  Orice obiect ajuns într-un laborator de restaurare are şansa de „a renaşte.”

Redobândirea integrităţii vaselor şi a decorului, dau posibilitatea lizibilităţii simbolurilor ornamenticii şi interpretării acestora de către specialişti precum şi păstrarea informaţiilor culturale despre poporul care le-a creat şi folosit. Colaborarea interdisciplinară: arheolog, investigator, restaurator, conservator, a permis finalizarea muncii de cercetare şi valorificare expoziţională prin reconstituirea cu metode ştiinţifice a formei originale a unui număr mare de artefacte din ceramică. Obiectele au fost expuse în cadrul Salonului Naţional de Restaurare Matcons 2012 – Craiova>> relatează Daniela Gheară, expert restaurator ceramică, sticlă, porțelan.

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați  exponatele restaurate, propuse astăzi, virtual, pe pagina de Facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

 

http://mcdr.ro/sectii-si-compartimente/sectia-de-restaurare-investigatii-conservare

 

Citeşte mai departe ...

CRAMPON DACIC DIN FIER aflat în colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune online un alt obiect aflat în patrimoniul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie.

 

Un crampon dacic din fier aflat în colecțiile Muzeului de Etnografie și Artă Populară Orăștie

 

<<În prezent asociem cel mai adesea crampoanele cu diverse sporturi de performanță sau activități montane, cu toate că utilizarea lor în mediul rural a încetat cu puțin timp în urmă. În acest context dorim să vă prezentăm un obiect inedit din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Orăștie. Este vorba despre un crampon aparținând orizontului dacic, cel mai probabil folosit, alături de perechea sa, în anotimpurile reci, atunci când pământul era acoperit de ploi, nămeți și gheață>> relatează Arheolog, Adrian Cătălin Căsălean, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

Citeşte mai departe ...

TURNUL-CETATE DE LA CRIVADIA (proiectul online „Un monument pe săptămână”)

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în cadrul proiectului său on-line, UN MONUMENT PE SĂPTĂMÂNĂ, propune un alt monument hunedorean deosebit:

 

TURNUL-CETATE DE LA CRIVADIA

 

Monument istoric de categoria A, turnul de la Crivadia, comuna Bănița, județul Hunedoara, atrage atenția celor care trec prin apropierea lui. Deși încadrat în categoria „cetate”, rolul acestui turn a fost acela de a supraveghea calea de acces dinspre Țara Românească și Transilvania.

Cercetătorii îl plasează mai degrabă în categoria „turnurilor singuratice, cu aparență de donjoane”, destinația lor principală fiind aceea de control și observare a drumurilor principale (Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate, sec. XIII-XIV, Cluj-Napoca, 2005, p. 187). Monumentul reprezintă însă și un reper cronologic pentru alte turnuri de acest fel în primul rând datorită gropii fostei cisterne din incintă, deoarece există informații documentare certe despre faptul că acesta „a fost construit abia în al treilea deceniu al secolului al XVI-lea” (p. 230).

O descriere amănunțită găsim și în Județul Hunedoara. Monografie (vol. 1, Deva - Iași, 2012, p. 156): „Turnul de la Crivadia este situat în apropierea satului omonim pe drumul spre comuna Băniţa, pe valea râului Merişor. A fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, iar zidurile sale ating încă pe alocuri înălţimea de 20 m. Turnul este de plan circular, cu diametrul de 13 m, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la 4 m înălţime de pământ şi pentru acces se folosea o scară. În jumătatea de vest are şapte deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1-1,5 m unul de altul, iar în cea de est este protejat natural datorită terenului accidentat, ceea ce a făcut inutilă practicarea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare. Turnul avea şi un coronament uşor scos în consolă şi, foarte probabil, creneluri la care se ajungea pe un drum de strajă de lemn. În interior este posibil să fi avut cisternă, singura urmă vizibilă astăzi fiind o groapă. Era prevăzut şi cu un drum de strajă de lemn, astăzi dispărut, cu parapetul lat de 1 m şi înalt de 0,8 m”.

Anul ridicării sale este, cel mai probabil, 1528, fiind construit la comanda voievodului Petre Pereny (1526-1529), și având și rol de punct vamal. Neutilizat timp de câteva secole, turnul de la Crivadia a fost restaurat în anul 1961, dr. Daniel I. Iancu, Cercetător științific III, Secția de Istorie și Artă a MCDR.

 

Foto: Daniel I. Iancu

 

Toate aceste detalii împreună cu imagini ale monumentului pot fi găsite pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

Citeşte mai departe ...

SARMIZEGETUSA ULPIA TRAIANA ȘI DINCOLO DE MONUMENTELE CELEBRE! (proiectul de prezentare a Publicațiilor Cercetătorilor din cadrul instituției muzeale)

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva aduce astăzi în atenția publicului o nouă publicație științifică, în cadrul proiectului său on-line Publicații ale Cercetătorilor Științifici din cadrul instituției muzeale:

 

Sarmizegetusa Ulpia Traiana și dincolo de monumentele celebre:

 

Gică Băeștean, Tiberiu Albulescu, Monografie istorico-etnografică a localității Sarmizegetusa, Deva, 2012

Monografiile dedicate micilor localități au devenit în ultimele decenii o preocupare a administrațiilor locale, în multe dintre cazuri apelându-se la specialiști în domeniu, ceea ce a condus la îmbogățirea cunoștințelor despre zone ignorate sau tratate superficial de către istoriografie.

În această categorie se încadrează și volumul realizat de către cercetător științific dr. Gică Băeștean, șeful Secției de Arheologie de la Sarmizegetusa, aparținând Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, și de profesorul Tiberiu Albulescu (1949-2011), care din păcate nu a mai avut ocazia să participe la lansarea ediției menționate. După cum specifică, în Prefață , Gică Băeștean, de-a lungul timpului istoricii au fost interesați aproape exclusiv de antichitate, „ca și când această așezare nu ar fi cunoscut decât o singură etapă în procesul evolutiv, urmată de un hiatus medieval - modern, apărând brusc din nou o dată cu zorii epocii moderne și contemporane… Ca și când o așezare, o localitate nu ar însemna decât luxul și opulența unor clădiri sau instituții imateriale sau intangibile” (p. 3).

Dar viața localității nu a încremenit ci s-a adaptat secole după secole. O asemenea „viziune lărgită”, propusă inițial de către Tiberiu Albulescu, s-a concretizat în volumul la care ne referim. Acesta redă aspecte privind, evident, antichitatea, dar și evul mediu, epoca modernă, cea contemporană, etnografia locului, precizări despre încadrarea geografică, dar și relatări despre „ce a însemnat muzeul local de la înființare până acum”. Unele specificități sau perioade din istoria localității sunt redate „recurgând la oamenii locului, prin informații sau fotografii vechi” (p. 10).

Volumul dedicat fostei localități Grădiște mai cuprinde, pe lângă Prefața amintită, o Introducere, anexe, Bibliografia absolut necesară, dar și Ilustrații care constituie o bază documentară care se va dovedi extrem de utilă cercetărilor viitoare. Cele șapte capitole menționează, descriu, aprofundează aspecte de geografie, arheologie, etnografie, viață social-economică, evenimente politice, edificii, evoluția administrativă și, implicit, transcrierea copiei după Hotărârea Consiliului de Miniștri, adoptată în data de 14 aprilie 1932, prin care s-a încuviințat „schimbarea numelui comunei Grădiște din jud. Hunedoara în acela de Sarmizegetusa” (p. 158).  

Ceea ce ar mai trebui precizat este faptul că ultimul capitol amintește de personalitățile care au vizitat localitatea, muzeul și situl de la Sarmizegetusa: regele Carol al II-lea, regele Mihai I, dr. Petru Groza, Lucian Blaga, Constantin Brâncuși, Nicolae Iorga etc. Nu au ocolit zona nici Nicolae Ceaușescu sau Ion Iliescu, dr. Daniel I. Iancu, Cercetător Științific, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane

 

Prezentarea volumului amintit poate fi urmărită pe pagina de facebook a muzeului: https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției: www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

http://www.sarmizegetusa.mcdr.ro/

http://www.mcdr.ro/publicatii

 

 

Citeşte mai departe ...

Vernisajul expoziției de artă plastică: „NEUTRAL” semnată MIRCEA POPIŢIU

 

Detalii Eveniment :

  • Data:
  • Locatia : Palatul Magna Curia - Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R. 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara vă invită vineri, 14 august 2020, ora 1700, să participați la vernisajul expoziției de artă plastică: Neutral semnată Mircea Popiţiu. Vernisajul expoziției se va desfășura în curtea Palatului Magna Curia.

 

<<Expoziţia ,,Neutral aduce în faţa publicului creaţia lui Mircea Popiţiu. Piesele expuse sunt realizate în tehnică mixtă şi sunt lucrări de o deosebită îndemânare artistică prezentând universul interior al artistului.

 

Mircea Popițiu, născut pe 17 martie 1960, în comuna Bocșa din județul Sălaj, creează în cadrul atelierului personal din satul Boholt. A studiat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi la Facultatea de Arte şi Design a Universității de Vest, din Timişoara. Deţine mai multe premii şi a expus în țară şi în străinătate. Dedicându-se artei a înființat „Asociația Culturală Popiţiu”, unde se desfăşoară activităţi expoziţionale. Artistul Mircea Popiţiu a expus de multe ori în județul Hunedoara, la Cafeneaua dependentă de cultură „Jos pălăria” şi la muzeul devean.

Expoziţia intitulată ,,Neutral cuprinde lucrări de pictură realizate de artist în decursul ultimilor ani. Imaginile create sunt rezultatul tuturor experienţelor trăite, în dialog interior realizat pe palierul subconştientului primitiv. Deşi, ,,Neutral se doreşte o expoziţie în care lucrările să prezinte doar o călătorie psihanalitică în interiorul propriului subconştient, nu de puţine ori, artistul se arată aproape brutal afectat de răutăţile prezente în lumea înconjurătoare, rămânând neutru faţă de acestea şi de tot ce-l înconjoară.

Albastrul contemplă talazurile mării, iar zbuciumul şi frământările rezonează cu liniştea dinaintea furtunii. Taina tonurilor reci catifelează pensulaţia şi cuprinde întreaga atmosferă a picturilor. Spontaneitatea refugiului este prezentă prin sonetul valurilor, prin abisul marin şi nemărginitul celest care sunt reflectate în compoziţii energice şi robuste. În contrast, pasiunea pentru creaţie, iubirea de viaţă, prezentul zbuciumat sunt exprimate prin tonalităţi calde ce împresoară în profunzime pânzele. Refulările plastice ale artistului sunt transpuse visceral pe suprafaţa pânzei şi îndeamnă la meditaţie. Expresivitatea creaţiei lui Mircea Popiţiu face referire la abisul unor adâncimi neexplorate, decât prin intermediul artei>> relatează muzeograf dr. Diana Loredana Pantea, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

Artistul Mircea Popiţiu menţionează: <<Pentru mine pictura reprezintă un spaţiu experimental vis-á-vis de sine şi de lumea înconjurătoare. Culoarea şi materialele îmi oferă posibilitatea restituirii sentimentelor pe care le am la un moment dat. Expoziţia pe care doresc să o organizez la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane se numeşte ,,Neutral şi am conceput-o ca pe o continuare a expoziţiilor anterioare ,,Introspecţie şi ,,Tetraedrul memoriei, care se doreşte a fi o transpunere a gândurilor ce mă frământă, a sunetelor şi a muzicii interioare, a freamătului mării şi a apelor ce încă mă bântuie şi a tot ce se întâmplă în jurul meu.>>

 

Expoziția poate fi vizitată în perioada 14 august 2020 –14 septembrie 2020 de marți până duminică, conform programului de vizitare a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

Vă așteptăm cu drag!

 

Secția de Marketing și Relaţii cu Publicul

 

 

 

Citeşte mai departe ...

RESTAURAREA UNOR UNELTE DACICE DIN FIER (DESCOPERITE ÎN ZONA CAPITALEI REGATULUI DAC - SARMIZEGETUSA REGIA) în Laboratorul de Restaurare, Investigaţii, Conservare al MCDR

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva continuă expunerea în mediul online, a artefactelor restaurate în Laboratorul de Restaurare, Investigaţii, Conservare.

Descrierea obiectelor restaurate, prezentate astăzi este oferită în rândurile de mai jos de către Simona Preda, Secția Restaurare, Investigaţii, Conservare a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

 

UNELTE DACICE DIN FIER

 

<<Cercetările arheologice efectuate în cuprinsul capitalei Regatului Dac - Sarmizegetusa Regia au scos la iveală o cantitate foarte mare de artefacte din fier, unele sub formă de ateliere sau depozite, fapt ce constituie o mărturie a locuirii și a desfășurării ocupațiilor comunităților umane din acea vreme.

Topoarele erau unelte cu întrebuințări largi, atât în gospodărie cât și în dulgherie – tâmplărie, sapele fiind folosite de către daci la muncile pământului, pentru amenajarea terenului în vederea cultivării sau pentru prășitul culturilor, precum și pentru amenajarea teraselor artificiale.

Aceste piese, ca dealtfel toate piesele dacice din fier, au fost confecționate prin forjare, tehnică ce presupune deformarea, urmată de modelarea la cald prin aplicarea unor lovituri repetate cu ajutorul baroaselor, ciocanelor.

În momentul intrării în laboratorul de restaurare, obiectele prezentau depuneri vegetale și minerale sub formă de cruste pe toată suprafața lor. După efectuarea testelor de laborator au fost aplicate metodele de restaurare, constând în curățirea mecanică pentru îndepărtarea depunerilor, degresare, tratament chimic în vederea stabilizării produșilor de coroziune specifici fierului, urmate de o conservare generală a pieselor>> relatează Simona Preda.

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați artefactele de astăzi, în mediul online, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

 

 

Secţia de Marketing şi Relaţii cu Publicul

 

 

*   *   *

 

http://mcdr.ro/sectii-si-compartimente/sectia-de-restaurare-investigatii-conservare

 

 

Citeşte mai departe ...

BUST MEISSEN (Colecţia de Artă Decorativă) în cadrul rubricii PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA

Detalii Eveniment :

  • Data :
  • Locatia : MCDR are sediul în Deva, b-dul 1 Decembrie, nr. 39
  • M.C.D.R.

 

 

 

COMUNICAT

 

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă un alt exponat virtual, în cadrul rubricii: PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIILE MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA.

Exponatul de astăzi este o piesă aflată în Colecția de Artă Decorativă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și este prezentat de către dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf, Secția Istorie și Artă a instituției muzeale.

 

BUST MEISSEN

 

<<Bustul Meissen face parte din Colecţia de Artă Decorativă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (nr. inv. 50177). Piesa nu este marcată, are înălţimea de 31,5 cm şi lăţimea de 20 cm, este realizată prin turnare din porţelan dur şi este glazurată cu smalţ gros. Pe scobitura de sub postamentul bustului se observă o porţiune ascuţită la pipăit, cu aspect de cremene, ceea ce conduce la concluzia că este realizată din pastă dură.

Piesa de colecţie poate fi admirată în ambianţa creată special pentru expoziţia „Piese de ceramică fină de Batiz din patrimoniul muzeului devean” şi redă un personaj feminin din secolul al XIX-lea, pictat în culori pastelate. Figurina înfăţişează un bust de femeie tânără, cu obrajii bucălaţi, privire azurie, galeşă şi gură mică. Regăsim tonuri trandafirii pe obrajii îmbujoraţi, chipul fiind modelat cu mare delicateţe. De remarcat este deosebita fineţe a detaliului din surâsul graţios al figurii, măiestria artistului surprinzând acurateţea perlată a dinţilor. Pe cap poartă bonetă albastră, iar peste gulerul brodat în alb cu violet este reliefat un colier cu medalion. Articolele de îmbrăcăminte şi bijuteria de la gâtul personajului feminin sunt preţios realizate şi prezintă motive decorative pictate manual.

Porţelanul Meissen este primul porțelan manufacturat european. A fost produs la Meissen, la începutul secolului al XVIII-lea, printr-o metodă descoperită şi dezvoltată de chimistul şi inventatorul german Friedrich Böttger (1682-1719)care totodată a inventat porţelanul de Saxonia şi a înfiinţat manufactura de porţelan de Meissen.

La Meissen s-au produs figurine din primele zile de existenţă ale fabricii. Toate piesele erau pictate în culori vii, iar fabrica a devenit cunoscută datorită stilului decorativ preţios. Dintre cele mai populare piese sunt articolele pentru ceai, iar cele mai frumoase piese au fost executate în timpul lui Johann Joachim Kandler, modelator al fabricii Meissen în perioada anilor 1733-1775. Figurinele realizate în secolul al XVIII-lea au redat diverse personaje, cele mai des reprezentate fiind cele de păstori şi păstoriţe. Piesele din pastă moale aveau o coloristică variată de la alb pur la tonalităţi cenuşii, cu textură poroasă, iar smalţul era mai gros, turnat peste suprafaţa modelată a figurinelor cu tendinţa de a acoperi imperfecţiuni şi crăpături. Figurinele de porţelan populare din secolul al XVIII-lea au fost preluate şi re-executate în secolul al XIX-lea, cu diferenţe în ceea ce privea executarea detaliilor şi bazele în formă de soclu, volutele şi aurirea fiind cu mult mai complexe la modelele mai recente. Deşi uneori nu este prezent, în general marcajul fabricii de Meissen se prezintă sub forma a două săbii încrucişate. El poate fi uşor trecut cu vederea deoarece are dimensiuni foarte reduse, fiind marcat de obicei în partea inferioară a pieselor>> relatează dr. Diana Loredana Pantea.

 

Bibliografie:

Judith Miller, O abordare mai detaliată a antichităţilor, 2000.

https://www.meissen.com/en/

 

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva vă invită să vizionați exponatul de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

 

Secția de Marketing și Relații cu Publicul

 

 

 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS