Exponatul lunii Septembrie

Detalii Eveniment :

  • Data: - -
  • Locatia :1 Decembrie, Nr. 39
  • M.C.D.R.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 septembrie 2016, o nouă piesă în categoria „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii septembrie 2016 face parte din colecția veche de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, însă condiţiile în care a fost descoperit nu sunt cunoscute, unica precizare referindu-se la locul de proveniență: zona Uroi. Piesa, cunoscută în literatura de specialitate ca brăţară sau verigă cu semi-ove, aparţine cultural civilizaţiei celtice, fiind răspândită pe un areal ce cuprinde Boemia, Moravia, Ungaria, Elveţia, Marna şi Transilvania.Brăţara expusă este, momentan, artefactul de acest tip descoperit în cea mai sudică zonă din Transilvania. Asemenea brăţări provin din descoperiri funerare şi se purtau fie la mână, fie la gleznă, exclusiv de femei, deseori având în inventar și lănțişoare de bronz pentru gât şi centură din fier pentru talie. Brăţara de la Uroi a fost confecţionată prin turnare, două dintre semi-ove fiind turnate împreună, iar a treia – separat. Dimensiunile piesei indică probabilitatea ca această podoabă să fie destinată purtării pe gleznă. Piese de acest tip sunt caracteristice pentru perioada La Tène-ului mijlociu în Bazinul Carpatic (sec. III-II î.Hr.), în timp ce în zona occidentală de răspândire a civilizaţiei celtice ele lipsesc cu desăvârşire.

Citeşte mai departe ...

Piatra, formă și culoare

Detalii Eveniment :

  • Data: - -
  • Locatia :1 Decembrie, Nr. 39
  • M.C.D.R.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează joi, 5 mai 2016, vernisajul unei expoziții de artă decorativă intitulată „Piatra, formă și culoare”, ce prezintă publicului 30 de lucrări realizate de artista Ioana Andrei. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în spațiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia.

Expoziția se dorește a fi un alt fel de manifestare și de limbaj artistic, unice, cel puțin in România. Această artă deosebit de minuțioasă, reprezintă până astăzi o plăcută preocupare transformată într-un real meșteșug care presupune multă răbdare, migală și pasiune. „Ioana Andrei promovează un gen de artă vizuală cu o mare putere de expresie care rezultă din simțirea pietrei la un nivel care transcende senzorial și îmbină adresarea simplă, vizavi de perceperea materialului brut, cu un sentiment al complexității unui univers prea puțin explorat până în prezent. Artista folosește în mod insolit pietrele albe din Mediterana, negre din Malaga, roșii, verzi, albastre, ocru sau gri din râurile Munților Carpați, pentru transmiterea de emoții și sentimente, eliberând energiile acumulate de lava înghețată și șlefuită de apa munților și a mărilor de-a lungul mileniilor. Aplicând în mod instinctual principiile artelor decorative – repetiția, alternanța, ritmurile ascendente sau descendente – creează armonii cromatice în game calde pe care le întâlnim în subiecte de inspirație zoomorfă, vegetală, antropomorfă. O altă sursă de inspirație o constituie arta populară românească, cu trimiteri către arta brâncușiană – coloana infinitului”, afirmă curatorul expoziției, Camelia Gabor, muzeograf în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Citeşte mai departe ...

Ruta Imparatilor Romani

Detalii Eveniment :

  • Data: - -
  • Locatia :1 Decembrie, Nr. 39
  • M.C.D.R.

Zilele trecute, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a participat, prin managerul instituţiei, doamna Liliana Ţolaş, la întâlnirea de la Belgrad a proiectului „Ruta împăraţilor romani”. Evenimentul a fost organizat de către liderul proiectului, Centrul Dunărean de Competenţe Belgrad, şi s-a bucurat de participarea reprezentanţilor siturilor arheologice cuprinse în proiect, din Serbia, România, Croaţia şi Bulgaria. Din România, alături de Sarmizegetusa Ulpia Traiana, au mai fost selectate siturile de la Adamclisi, Histria, Apulum şi Roşia Montană.

Citeşte mai departe ...

Exponatul lunii Iunie

Detalii Eveniment :

  • Data: - -
  • Locatia :1 Decembrie, Nr. 39
  • M.C.D.R.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iunie 2016, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii iunie 2016 a intrat în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane în timpul cercetărilor arheologice efectuate în anul 2011 pentru construirea lotului de autostradă Șoimuș - Orăștie. Este vorba despre o piesă confecționată din lut și reprezintă un mic vas ceramic reproducând un model de ambarcațiune. Dimensiunile vasului sunt reduse (10,2 x 8,8 x 5,5 cm), iar modelul de barcă are o formă ovală. Obiectul face parte din categoria ceramicii semifine, este confecționat din lut bine frământat, având ca degresant nisip cu bobul mic. Atât extremitățile vasului, reprezentând prova și pupa bărcii, cât și marginea superioară a acestuia sunt marcate cu un decor realizat prin impresiuni triunghiulare executate cu un instrument cu vârf ascuțit. Situl arheologic de la Șoimuș - „Teleghi”, amplasat pe terasa înaltă a Mureșului, cuprinde vestigii aparținând unor diverse perioade istorice. Zona de locuire aparținând epocii bronzului, cercetată în cursul anului 2011, s-a aflat în partea vestică a sitului și a cuprins câteva sute de complexe arheologice. În cadrul gropilor cu resturi menajere au fost descoperite cantități impresionante de cochilii de scoici de râu (specia Unio) întregi și sparte, vertebre și oase de pește. Acestea dovedesc că oamenii epocii bronzului care locuiau în așezarea de la Șoimuș se deplasau cu barca pe râu, practicau intens pescuitul, iar moluștele și peștii constituiau o parte importantă a alimentației lor. Bărcile cu fundul plat, cum este și modelul de ambarcațiune prezentat, sunt potrivite pentru apele liniștite, fără valuri mari, oferind o bună stabilitate la pescuit.

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS