Matriţa din bronz de la Sarmizegetusa Regia

Detalii Eveniment :

  • Data: -
  • Locatia :1 Decembrie, Nr. 39
  • M.C.D.R.

În patrimoniul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva se află o parte dintre artefactele descoperite în zona Cetăţilor Dacice din Munţii Şureanu, iar între aceste obiecte un loc deosebit îl ocupă matriţa descoperită în 2013 la Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte – Dealul Grădiştii, comuna Orăştioara de Sus), capitala politică, religioasă şi economică a Regatului Dac.

Matriţa a fost realizată din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. Este o piesă masivă, cu opt feţe, dintre care două au formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare. Lungimile laturilor feţelor hexagonale diferă puţin, încadrându-se între 8,8 şi 9,35 cm, iar grosimea obiectului variază între 4,8 şi 5,05 cm. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio). Piesa a fost descoperită într-o stare bună de conservare, iar pe suprafaţa ei s-au observat urme de utilizare. Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi (în special lemn, dar şi corn sau cupru). Cu o astfel de matriţă se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete şi mobilier, elemente ale unor bijuterii etc. În antichitate, o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întregul ei spaţiu a fost utilizat. Reprezentările de pe matriţă şi dimensiunile lor corespundeau probabil gusturilor şi preferinţelor clienţilor, pentru că un orfevrar avea în vedere siguranţa unei „pieţe de desfacere” pentru obiectele rezultate.


Bestiarul, real şi fabulos, reprezentat pe piesă este bogat şi divers. O enumerare a animalelor redate pe matriţă poate fi relevantă - animale reale: feline mari (leu, tigru, leopard), urs, mistreţ, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure, elefant, rinocer, hipopotam şi animale fantastice: grifoni (pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup). Unele dintre aceste animale se regăsesc frecvent în reprezentările antichităţii, pe spaţii largi, altele sunt mai rare şi pot da indicii privind datarea piesei. Tema scenelor prezente pe matriță (lupta dintre animale) este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste.Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate două stiluri decorative distincte: cel mediteraneean, elenistico-roman şi unul inspirat din tradiţiile din lumea nord-pontică. Informaţiile oferite de cercetările arheologice și unele detalii iconografice de pe piesă indică faptul că aceasta a fost realizată şi utilizată în sec. I d. Hr. (poate a doua jumătate a acestuia) și la începutul secolului II d. Hr. Prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate.

Citeşte mai departe ...

Noaptea Cercetătorilor 2016

Detalii Eveniment :

  • Data: -
  • Locatia :1 Decembrie, Nr. 39
  • M.C.D.R.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Target Active Training din Bucureşti, organizează vineri, 30 septembrie 2016, între orele 17:00 – 23:00, la sediul din Palatul Magna Curia, o serie de activități reunite sub titulatura de „NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2016”.

Acesta este un proiect dedicat popularizării ştiinţei şi învăţării distractive care se organizează simultan în aproximativ 300 de oraşe din 24 de ţări europene, inclusiv România, unde este coordonat de Target Active Training din București, prin intermediul conceptului de „cercetători pentru umanitate” (Researchers 4 Humanity sau, pe scurt, R4H). Începând cu anul 2006, „Noaptea Cercetătorilor” există ca şi proiect independent în seria Acţiunilor Marie Curie, fiind una dintre cele mai populare iniţiative ale Uniunii Europene care vizează publicul larg şi urmăreşte să faciliteze interacţiunea cu ştiinţa într-un mod amuzant. Evenimentele sunt finanțate de Comisia Europeană și au drept scop stimularea carierelor europene în cercetare. La Deva, acest eveniment este organizat pentru a doua oară, prima participare fiind o reușită la nivel național prin calitatea și diversitatea activităților interactive cu publicul desfășurate de participanți. Expozanții din acest an sunt inventatorul Corneliu Birtok-Băneasă, colectivele de elevi și profesori cu preocupări în domeniul cercetării de la Colegiul Naţional „Decebal” Deva, Colegiul Naţional de Informatică „Traian Lalescu” Hunedoara, Şcoala Populară de Artă Deva, Palatul Copiilor Deva și specialiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara.


Publicul vizitator va avea plăcerea să vadă la standurile tematice amenajate peste 140 de dispozitive, mecanisme şi jucării realizate de profesori şi elevi pe baza legilor ştiinţelor. Experimentele prezentate sunt deosebit de spectaculoase, dintre putând aminti robotul sumo, multicopterul, fântâna magică, sfoara care cântă, ghirlanda wireless, oglinda magică, ochelarii minune, lumina nedumerită, levitaţia magnetică, diverse fenomene de inducţie electromagnetică, fenomene electrice, optice, mecanice, termice şi multe altele. Se vor face demonstraţii practice, vizitatorii fiind invitaţi să interacţioneze cu expozanţii pentru a afla mai multe informaţii despre obiectele expuse sau să experimenteze ei înşişi.

Citeşte mai departe ...

Hațeg – Insula dinozaurilor

Detalii Eveniment :

  • Data: -
  • Locatia :1 Decembrie, Nr. 39
  • M.C.D.R.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează luni, 26 septembrie 2016, prezentarea dioramei „Hațeg – Insula dinozaurilor”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 11.00, la sediul instituției situat în Palatul Magna Curia, în spațiul deja cunoscutei expoziții „Trecut și prezent în natura hunedoreană”. Diorama, realizată de către Dorin Cărăbeț, referent de specialitate în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, va fi prezentată de prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Departamentul de Geologie – Facultatea de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca.


Prin acest demers instituția noastră dorește să completeze într-un mod atrăgător expoziția de științe naturale care prezintă, alături de alte exponate, și un număr mare de piese provenind din perioada în care Hațegul era, după cum se cunoaște astăzi, o „Insulă a dinozaurilor”.

Citeşte mai departe ...

Secția de Istorie și Artă

Înființarea muzeului s-a concretizat ca o inițiativă a societății civile, pe fondul creșterii interesului pentru trecutul istoric în întreaga Europă, implicit și în Transilvania, într-o perioadă de pionierat. Înființarea muzeului devean se înscrie printre primele demersuri ardelene ale acestui trend (Muzeul Brukenthal - 1817, Muzeul de Istorie din Cluj - 1859, astăzi Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul din Alba Iulia - 1886, astăzi Muzeul Național al Unirii). De la început, colecţiile au fost structurate pe trei domenii: istorie, ştiinţele naturii şi etnografie. Îmbogăţirea şi diversificarea lor au impus reorganizări, fiind înființate noi departamente.

Astăzi, Secția de Istorie și Artă Deva depozitează, păstrează și expune piese din colecțiile de istorie modernă, istorie contemporană, artă plastică și are în subordine Complexul de monumente de la Țebea, Casa-muzeu Avram Iancu de la Baia de Criș, Expoziția de istorie locală și etnografie din Brad și Complexul memorial Aurel Vlaicu. 

* * * 

COLECŢIA DE ARTĂ din cadrul SECŢIEI DE ISTORIE ŞI ARTĂ

 

Secția de Artă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fuzionat cu Secția de Istorie în anul 2007.

Patrimoniul Secţiei de Artă, constituit prin donaţii, transferuri şi achiziţii, numără astăzi aproximativ 1553 de piese. Cuprinde colecţia de pictură, colecția de grafică, colecţia de sculptură și colecţia de artă decorativă. Piesele au ajuns în patrimoniul muzeului prin transfer, achiziții sau donații.

Colecția de pictură cuprinde 800 de tablouri realizate în ulei sau tempera pe pânză sau carton, o operă valoroasă datează din secolul XVIII (Închinarea magilor – Domenico Zampieri) (Fig. 1)

Ponderea cea mai mare o au lucrările de artă contemporană, urmate de icoanele pe lemn și sticlă (Nicula, Laz) (Fig. 2)

Colecția de grafică are 283 desene și gravuri. O mare parte dintre lucrări provin din donația familiei graficianului Marcel Olinescu, cu operele artistului (Fig. 3) precum și lucrări semnate de artisti hunedoreni ai secolului XX ( Bâtcă, Tellman, Fazakas).

Colecția de Artă Decorativă are 432 de piese: ceramică, sticlărie, piese de mobilier, ceasuri, obiecte de metal. Piesele sunt de uz cotidian sau au rol decorativ. Se remarcă vasele realizate în cadrul manufacturii de faianţă fină de la Batiz (Hunedoara)(Fig. 4). Atelierul batizian a funcţionat între anii 1805-1865 fiind condus de familia D᾽André.

Mobilierul este eclectic, sunt prezente mai multe stiluri: Masa ovală, cu picioare „gât de lebădă” în stil Biedermeier – mijl. sec. XIX; Scaunele – Stil ALTDEUTCH – sf.sec XIX (aprox.1890) – încep. sec. XX. Doua bufete mari din lemn de stejar, strunjit, stil Altdeutch, cu placă de marmură(Fig. 5). Oglinda cu jardiniera, din lemn sculptat cu motive fitomorfe, stil SECESSION (aprox. 1900).

În colecţia de sculptură a MCDR se află 38 lucrări, realizate de artisti plastici contemporani. Lucrările sunt executate în rodebosse, de mărimi reduse, în lemn, piatră, marmura, lut, bronz (Fig. 6)

Un număr de 22 de bunuri culturale mobile cu semnificație artistică, aflate în patrimoniul MCDR au fost clasate în patrimoniul cultural național mobil, în categoria juridică Fond. Dintre acestea:

Iancu de Hunedoara - Pataky Laszlo, pictură de șevalet, realizată pe suport textil, de dimensiuni mari, datata 1896. Compoziția monumentală tratează o scenă istorică care îl prezintă pe Iancu de Hunedoara în fruntea armatei sale. În plan secundar se profilează Castelul Corvinilor (Fig. 7).

Portretul lui Aurel Vlad - Jacques Maroger, pictură de șevalet, școală franceză, ulei pe pânză, datata începutul sec.XX (Fig. 8)

Portret de bărbat (Gh. Dănilă)- Kovary Endre, pictură de șevalet, școală românească, ulei pe pânză, datată 1905 (Fig. 9)

Colecția de artă cuprinde și lucrări semnate de mari artiști ai picturii românești:

  • Henry Catargi – Drum la Câmpulung (Fig. 10)
  • Aurel Ciupe – Pădurea Hoia
  • Dumitru Ghiață – Flori de camp (Fig. 11)
  • Corneliu Baba – Maternitate (Fig. 12)
  • Eustațiu Stoenescu – Portret de femeie

O mică parte a colecţiei de artă este poate fi văzută în expoziţia permanentă din Castelul Magna Curia:Tradiție și continuitate la muzeul devean.

În spațiul destinat artelor plastice din Castelul Magna Curia, sunt organizate expoziții temporare și itinerante, semnate de artiști consacrați sau aflați la început de drum.

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS